parlamentul-european-a-adoptat-o-rezolutie-prin-care-cere-rusiei-sa-inapoieze-romaniei-tezaurul-national,-“insusit-ilegal”-in-urma-cu-peste-o-suta-de-ani,-alcatuit-din-91-de-tone-de-aur-si-multe-alte-bunuri-de-valoare.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere Rusiei să înapoieze României tezaurul național, “însușit ilegal” în urmă cu peste o sută de ani, alcătuit din 91 de tone de aur și multe alte bunuri de valoare.

Eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care solicită Rusiei să restituie pe deplin României restul tezaurului național trimis în Rusia (pe atunci Imperiul Țarist), în anii 1916 și 1917, pentru păstrarea sa în siguranță pe perioada Primului Război Mondial. Anunțul a fost făcut de mai mulți europarlamentari români, între care Eugen Tomac (PMP) și Corina Crețu (Pro România).

Deputații europeni au votat că “însușirea ilicită” a comorii reprezintă un caz internațional unic în care rezervele de aur ale unui stat, împreună cu alte bunuri de valoare, au fost încredințate altei țări în temeiul unui acord, ale cărui obligații de returnare integrală nu au mai fost respectate. În cele din urmă, Parlamentul a invitat Comisia să includă restituirea pe agenda diplomatică a relațiilor dintre UE și Rusia, când contextul va permite reluarea dialogului.

“Tezaurul național al României”, așa cum este descris în textul rezoluției, cuprinde 91,5 tone de aur fin din rezervele de aur ale BNR, precum și colecții regale de bijuterii, de monede rare și bunuri culturale, religioase și de arhivă din patrimoniul. Rusia (în vremea URSS) a returnat o mică parte, în 1935 și 1956, sub formă de bunuri culturale, religioase și de cultură, însă niciuna din cele 91 de tone.

Parlamentul European a arătat că există temeiuri legale privind restituirea acestor bunuri, pentru că a existat o încălcare a condițiilor în care a fost acordată autorizația temporară de scoatere din țară. În acest sens, a invocat mai multe articole din tratatele privind funcționarea Uniunii Europene, din Convenția de la Haga din 1954 privind protecția proprietăților în caz de conflict armat, avizul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind cererea de aderare a Rusiei din 1996, dar și din Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului din 1972.  

Totodată, este amintit că România și Rusia au înființat, în 2003, o comisie mixtă pentru studierea problemelor privind relațiile bilaterale. Aceasta s-a reunit doar de cinci ori, ultima dată în 2019, fără vreun rezultat. 

Sursă: Rezoluția Parlamentului European

You May Also Like

Buftea. Diana Șoșoacă a fost prinsă de radar cu o viteză de 110 km/h, pe un tronson de drum pe care limita era de 40 de km/h. Polițiștii i-au suspendat permisul pentru 90 de zile.

Senatoarea Diana Șoșoacă a transmis chiar ea în direct momentul în care…

SUA. TikTok a înregistrat venituri de 16 miliarde de dolari, anul trecut. Compania care o deține, ByteDance, a avut venituri globale în creștere cu 40% și este pe cale să depășească Meta, în acest an.

Deși autoritățile americane fac eforturi pentru a forța compania chineză ByteDance să…

Investigație jurnalistică: Israelul a folosit un sistem complex bazat pe inteligență artificială în războiul din Gaza. Tehnologia a identificat zeci de mii de ținte Hamas, pe care armata le-a lovit fără să țină cont de posibilele victime civile.

Potrivit The Guardian, care citează o investigație jurnalistică realizată de publicația israeliană…

Taiwanul a fost lovit, miercuri dimineața, de un cutremur de magnitudine 7,4, cel mai puternic din ultimii 25 de ani. 26 de clădiri s-au înclinat și sunt pe punctul de a se prăbuși.

Cutremurul s-a produs la ora locală 7:58 (2:58 ora României) la 18…