raportul-nato-pe-2023:-romania-a-cheltuit-doar-1,6%-din-pib-pentru-aparare.-78%-dintre-romani-sustin-cresterea-bugetului-apararii
Raportul NATO pe 2023: Romania a cheltuit doar 1,6% din PIB pentru aparare. 78% dintre romani sustin cresterea bugetului apararii

Raportul NATO pe 2023, dat publicitatii joi de secretarul general al Aliantei, Jens Stoltenberg, arata ca  Romania a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru aparare dintr-un buget militar alocat initial de 2,5% din PIB si rectificat bugetar la 2% din PIB. Romania a indeplinit totusi criteriul de a aloca cel putin 20% din buget pentru inzestrare militara, in timp ce 78% dintre cetatenii romani sustin cresterea bugetului apararii.

Stoltenberg a declarat, intr-o conferinta de presa la sediul NATO de la Bruxelles, ca aliatii NATO din Europa vor investi in total 470 de miliarde de dolari in aparare, ceea ce reprezinta pentru prima data 2% din PIB-ul lor combinat.

“In acest an, doua treimi dintre aliati vor indeplini obiectivul de 2%, fata de doar trei aliati in 2014”, a spus Stoltenberg, citat de caleaeuropeana.ro.

In 2023, un numar de 11 state membre ale NATO au cheltuit cel putin 2% din PIB pentru aparare. Doar in termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,24% din PIB) au fost detronate de Polonia, cu un procent de 3,92% din PIB reprezentand cheltuieli ale bugetului pentru aparare.

Raportul de anul acesta plaseaza Romania sub alte 19 state membre ale NATO, fiind pentru a treia oara din 2017 incoace cand Romania a cheltuit sub 2% din PIB pentru aparare, in timp ce 2023 a fost primul an in care Romania a alocat 2,5% din PIB pentru aparare.

In 2023, au mai alocat cel putin si peste 2% din PIB pentru Aparare tari precum Grecia (3,05%), Estonia (2,89%), Lituania (2,75%), Finlanda (2,46%), Letonia (2,37%), Marea Britanie (2,28%), Ungaria (2,07%), Slovacia (2,05%), Danemarca (2%).

Tari precum Romania, Olanda, Franta, Norvegia sau Germania nu au reusit sa cheltuiasca 2% din PIB pentru aparare.

O evolutie a cheltuielilor bugetare pentru aparare ale Romaniei arata un buget de 2,07% din PIB in 2020, de 1,88% in 2021 si de 1,75% in 2022.

Si in 2023, Romania a reusit sa aloce si sa cheltuiasca minim 20% din bugetul apararii pentru dezvoltarea capabilitatilor militare, cheltuind 21,9% din buget pentru inzestrare. Cel mai mare procent investit in inzestrare militara a fost inregistrat in Polonia (53,6%), Finlanda (50,8%), Luxemburg (41,4%), Ungaria (39,2%) sau Grecia (35,6%).

Astfel, Romania a cheltuit cu 1,9% peste tinta de 20% stabilita la nivelul Aliantei Nord-Atlantice, in scadere fata de anul trecut. De exemplu, in 2018, Romania a cheltuit 34% din bugetul sau militar pentru dezvoltarea capabilitatilor sale militare, iar in 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investitii militare.

Din totalul bugetului militar, Romania a cheltuit 21,9% din fonduri pentru inzestrare, 59,7% pentru personal, 13,9% pentru operatiuni si mentenanta si 4,5% pentru infrastructura.

Pe de alta parte, un sondaj realizat de NATO pentru acest capitol al cheltuielilor militare arata ca o majoritate in crestere a cetatenilor tarilor aliate (77%) considera ca cheltuielile pentru aparare ar trebui fie mentinute la actualul nivel, fie sporite, doar 12% fiind de parere ca ar trebui cheltuiti mai putini bani pentru aparare.

In ceea ce priveste Romania, 78% dintre cetateni sustin cresterea sau mentinerea bugetului apararii.

Potrivit raportului, prezenta militara a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de lupta cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare si aparare in Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania si Slovacia.

De asemenea, pe flancul estic al Aliantei sunt amplasate sapte structuri de comanda si control, trei fiind in Romania (Comandamentul Corpului Multinational de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinational de Divizie Sud-Est de la Bucuresti si Brigada Multinationala de la Craiova), doua in Polonia si cate unul in Letonia si Ungaria.

Romania gazduieste si o Unitate NATO de Integrare a Fortelor, sistemul antiracheta al Aliantei de la Deveselu si misiuni de politie aeriana ale NATO in regiunea Marii Negre, acestea din urma fiind evocate de NATO in raport in contextul incidentelor cu drona ale Rusiei.

You May Also Like

Sosoaca a ramas fara permis de conducere. Scandal si injuraturi in fata politistilor: „Inimaginabil!”

Senatoarea Diana Sosoaca a fost prinsa, duminica, de politistii din Buftea  in…

O nava militara americana se indreapta spre Gaza pentru a construi un port plutitor temporar

O nava militara americana a pornit spre Orientul Mijlociu, transportand echipamente pentru…

Ucraina si-a trimis dronele la peste 800 km in interiorul Rusiei, anunta Moscova. Londra anunta ca va trimite inca 10.000 de drone Ucrainei

Apararea antiaeriana rusa a doborat duminica doua drone ucrainene in regiunea rusa…

Primarul Marinel, noua achizitie a PSD Timis. Creste numarul primarilor traseisti din Timis care ajung la PSD

Un primar ales pe listele Partidului Republican, la alegerile din 2020 in…