mica-istorie:-ziua-de-24-martie-in-lume
Mica istorie: ziua de 24 martie în lume

Anul 809: Moare celebrul calif al Bagdadului, Harun al-Rashid. Domnia lui a fost o perioadă de avânt cultural, științific și religios, marcată, printre altele, și de fondarea bibliotecii Bayt al-Hikma (Casa Înțelepciunii).

A fost un personaj legendar, informațiile despre viața lui pendulând între realitate cu iz de legendă și legendă cu pretenția de realitate. Poate ca o culme a fanteziei, i se atribuie uneori chiar și paternitatea literară a celor 1001 de nopți, deși legenda acestora se pierde undeva departe, în adâncurile timpului, poate în vechea Arabie sau în India antică, poate în Asia Mică, în vechea PersieEgiptul Antic, în Mesopotamia sau în vechea Sirie.

Dar, cel mai probabil, în toate. Căci colecția de povești nu este una legată, ca un roman sau ca o suită de fapte, ce decurg unele din altele. Fiecare este o poveste de sine stătătoare, cu un început, o desfășurare și un final, toate captivante, toate parcă anume făcute ca să te țină cu sufletul la gură.

Peste tot găsim legende, istorioare și povestiri populare, adunate în final ca într-un fel de antologie a poveștilor orientale, intitulată 1001 de nopți.

Istoria spune că cel mai vechi manuscris de literatură arabă provine din secolul al XIV-lea, iar cele mai vechi cărți de știință arabe datează din anii 800-900 d.Hr. Mai tot ce este anterior acestor momente constituie legendă, iar faptele relatate sunt uneori adevărate, alteori împodobite cu fantezia captivantă și fascinantă a legendelor. Atât de fascinantă, încât nu-ți vine să separi fantezia de adevăr.

Harun al Rashid este unul din personajele cele mai afundate în legendă din istorie. Tradiția îi atribuie o înțelepciune aproape fără egal, curaj de erou, carismă, noroc, prezență de spirit, tot ce poate fi mai strălucitor într-o personalitate legendară.

Și atunci să nu ne mirăm, dacă i se atribuie și meritul, măcar parțial, al celor 1001 de nopți? Dar Harun al Rashid nu este numai legendă. Istoricii confirmă, de exemplu, faptul că Charlemagne – Carol cel Mare – în marea lui admirație pentru Harun al Rashid, i-a dăruit cu adevărat ceasul său, probabil o clepsidră.

Istoria mai relatează faptul că faimosul calif a întreprins pelerinajul musulman la Mecca de 5 ori, în anii 793795797802 și 803.  Este un titlu de glorie, dar totodată un fapt meritoriu care îi înalță și mai sus piedestalul pe care l-a așezat tradiția.

Dar, oricât de mare ar fi gloria celebrului calif, și el era supus sorții, exact ca toți ceilalți. În anul 809, în timpul unei expediții de înăbușire a unei insurecții în Iran, califul s-a îmbolnăvit brusc și a murit. A fost înmormântat în palatul lui, Hamid ibn Qahtabi, palat cunoscut azi ca Mashhad (locul martiriului).

Anul 1562:  Diaconul Coresi a început, la Brașov, tipărirea unui Tetraevanghel slavon. Lucrarea făcea parte dintr-o serie mai amplă, de peste 15 volume.

Anul 1603: Moare regina Angliei, Elisabeta I, după o domnie de 44 de ani. Iacob I, fiul Mariei Stewart, regina Scoției, este proclamat rege al Angliei și Irlandei de Nord. El era fiul acelei nefericite Maria a Scoției, pe care buna ei verișoară, Elisabeta I a Angliei, a pedepsit-o prin decapitare.

Anul 1714: În urma conflictului dintre Constantin Brâncoveanu și boierii Cantacuzini, domnul, reclamat la Poartă, este mazilit, iar apoi chemat la Stanbul pentru „explicații”, culminate cu supliciul execuției prin decapitare. În locul lui, firmanul de numire ca domn al Țării Românești îi este încredințat chiar unuia dintre delatori, Ștefan, fiul stolnicului Constantin Cantacuzino.

Poarta nu mai avea încredere în domnii pământeni valahi și instituia epoca domnilor fanarioți, după ce în Moldova o instituise deja, urmare asocierii  lui Cantemir cu țarul Petru al Rusiei și înfruntării armate de la Stănilești, soldată cu fuga lui Cantemir, împreună cu țarul.

În ambele principate, începea secolul fanariot.

Anul 1721: Compozitorul Johann Sebastian Bach dedică șase concerte lui Christian Ludwig, markgraf de Brandenburg-Schwedt. Astăzi, cele șase concerte, numite Concertele brandenburgice, constituie piese de referință în istoria muzicii.

Anul 1818Gheorghe Lazăr a fost numit „dascăl” de aritmetică, geometrie și geografie la Școala de la „Sfântul Sava„, unde a inaugurat și cursurile în limba română.

Precizarea despre cursurile în limba română devine necesară, dacă ne întoarcem cu două secole înapoi și observăm că majoritatea documentelor erau caligrafiate ori cu litere chirilice, în limba slavonă, ori cu litere grecești, în limba greacă, cea răspândită de fanarioți în Principate.

Anul 1882Robert Koch, medic și microbiolog german, a anunțat descoperirea bacteriei mycobacterium tuberculosis  responsabilă maladiei, ucigătoare până atunci, numită tuberculoză. Descoperirea sa a dus la decernarea premiului Nobel  pentru Fiziologie și Medicină în anul 1905 lui Robert Koch.

Koch nu credea că există vreo legătură între tuberculoza la bovine și tuberculoza la oameni. Din acest motiv, s-a stabilit destul de târziu că laptele infectat reprezintă o sursă de infecție. Ulterior, riscul transmiterii de la această sursă a fost redus în mod simțitor datorită introducerii procesului de pasteurizare, practicat astăzi în lumea întreagă.

În baza cercetărilor lui Pasteur, francezii Albert Calmette și Camille Guérin au reușit în 1906 să creeze vaccinul contra turculozei (BCG), folosit mai întâi în Franța, apoi în SUAMarea Britanie, Germania, apoi în   întreaga lume.

Astăzi, procedeele profilactice moderne, precum și tratamentele au făcut ca tuberculoza să fie o boală tot mai rară și, aproape totdeauna, vindecabilă.

Anul 1905: Moare unul din cei mai vechi și mai prolifici scriitori de anticipație, francezul Jules Verne, care, cu siguranță, a fost preferatul din adolescență al multora dintre noi.

În tinerețe, familia nu l-a încurajat pe tânărul Verne să scrie. În anul 1848, student fiind la facultatea de drept, Jules Verne a încercat să colaboreze cu un teatru, scriind libretul pentru o operetă. Când tatăl său a aflat că fiul său scrie, în loc să învețe și să ajungă magistrat, i-a întrerupt brusc sprijinul financiar.

Dar fiul era mai interesat de scris, decât de orice. A reușit să pătrundă în saloanele literare, unde l-a cunoscut pe Alexandre Dumas, apoi s-a împrietenit cu fiul scriitorului  și i-a propus să scrie împreună o comedie.  Au scris-o și, cu sprijinul lui Dumas tatăl, piesa a fost jucată la 12 iunie 1850, pe scena Teatrului Istoric. Nu se poate spune că a fost un mare succes, dar amândoi tinerii au încasat ceva bani.

Fulminanta carieră literară a lui Jules Verne a început însă abia în anul 1863, când editorul Pierre-Jules Hetzel i-a publicat primul roman, unul de încercare, întitulat Cinci săptămâni în balon. A fost un succes uriaș. Editorul a scos un nou tiraj, apoi încă unul, dar oricâte scotea, se epuizau rapid și trebuie să comande altele la tipografie.

Firește, editorul i-a mai cerut încă un roman asemănător, și în curând îi oferea autorului un neobișnuit contract pe douăzeci de ani pentru o serie de romane, numai cu conținut de „călătorii fantastice”.  Rareori s-a văzut un editor dispus să-și atragă autorul romanelor pe o durată de două decenii!

Niciunul din următoarele romane nu a fost mai prejos în ce privește succesul la public. Și este explicabil dacă ne gândim cum îi încântă și azi pe cei tineri:

Scrierile lui Jules Verne sunt cunoscute în întreaga lume. Romanele sale au fost traduse în 148 de limbi, de pe întreaga planetă. Este al doilea cel mai tradus autor, după Agatha Christie, autoarea romanelor polițiste din secolul trecut, care ocupă primul loc. În 2011, el a fost de asemenea autorul de limbă franceză cel mai tradus pe plan mondial și cel mai tradus scriitor de romane.

Anul 1925: S-a născut viitorul poet și actor român Dinu Ianculescu. A jucat la Teatrul Național, Teatrul „C. Nottara”, Teatrul Tineretului, Teatrul Mic și a fost una dintre admirabilele voci ale emisiunii „Teleenciclopedia”.

Absolvent al Colegiului Național „Sfântul Sava”, Dinu Ianculescu a făcut parte dintr-o generație zisă „de aur”, căreia i-au mai aparținut istoricul Dinu Giurescu, compozitorul Pascal Bentoiu (autorul operei „Hamlet”), tenorul liric Valentin Teodorian, baritonii Octav Enigărescu și David Ohanesian, matematicinaul Ștefan Gheorghiță și chiar (e drept, cu cinci ani mai mare) Regele Mihai.

Anul 1949: Filmul „Hamlet„, regizat de Laurence Olivier, a fost prima peliculă britanică ce a câstigat un premiu Oscar.

Într-un sondaj din 1999 al Institutului Britanic de Film (British Film Institute – BFI) filmul a fost desemnat ca fiind al 69-lea cel mai bun dintr-o listă de 100 filme britanice.

Anul 1965: În urma decesului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, funcția de președinte al Consiliului de Stat al României i-a fost atribuită lui Chivu Stoica, vechi militant comunist, făcând parte din așa zisa „vechea gardă”.

Dar se pare că Stoica nu era prea bine văzut de noul potentat al țării, Nicolae Ceaușescu și, mai ales, de soția lui, Elena. Așa se face că, în timp a ajuns pus cam pe linie moartă, până în anul 1975, când s-a sinucis cu arma sa de vânătoare.

Există și suspiciunea că „ar fi fost sinucis” – dar nu sunt dovezi în acest sens. Pe atunci, nu exista altă sursă de informații decât comunicatul oficial și – eventual – un post de radio din Occident, cam interzis.

Anul 1999Războiul din Kosovo – NATO a început atacurile asupra Iugoslaviei fără aprobarea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (UNSC), fiind prima dată când NATO atacă o țară suverană.

Anul 2001: A avut loc redeschiderea oficială a Galeriei de Artă Românească Modernă din cadrul Muzeului Național de Artă al României. Este o încântare să revezi pânzele lui Grigorescu, ale lui Andreescu, Tonitza, Băncilă, Petrașcu, Pallady, în muzeul redeschis. Dar este o întristare să nu mai vezi aproape deloc Brâncuși, care altădată abunda.

Anul 2015Zborul 9525 al Germanwings aflat pe ruta BarcelonaSpaniaDüsseldorfGermania cu 150 de persoane la bord se prăbușește într-o regiune muntoasă a Alpilor în sudul Franței.

Două zile mai târziu, după cercetarea cutiei negre, procurorii francezi îl acuză pe Andreas Lubitz, copilotul german, că ar fi prăbușit în mod deliberat avionul. Nu este clar nici astăzi ce interes ar fi avut copilotul să prăbușească aeronava, dar nici n-au apărut alte ipoteze, demne  de luat în seamă.

Anul 2020A XXXII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară de la Tokyo a fost amânată pentru anul 2021 ca răspuns la pandemia de coronavirus. Jocurile au început la 23 iulie 2021 și s-au încheiat la 8 august 2021. Tokyo a mai organizat și ediția din 1964 a Jocurilor de vară și astfel va deveni al cincilea oraș din lume (și primul din Asia) care organizează de mai multe ori JO.

Echipa României a participat la aceste jocuri cu 101 atleți calificați, care au obținut o medalie de aur și trei medalii de argint.

24 MARTIE, ZI  MEMORABILĂ:

Ziua Mondială de combatere a Tuberculozei (OMS)

The post Mica istorie: ziua de 24 martie în lume appeared first on spotmedia.ro.

You May Also Like

Nicușor Dan acuză o afacere de corupție de miliarde de euro și zice că ar trebui să fie în pușcărie arhitectul șef, oamenii de la ISC, Greblă și Hopincă

Primarul Capitalei Nicuşor Dan a enumerat câteva persoane despre care consideră că…

În Franța, devine infracțiune să nu vorbești cu respect despre chelia sau coafura cuiva

Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi un proiect de lege care…

UE vrea energie eoliană mai eficientă și mai verde: Inovație cu turnuri de lemn și turbine în X

La prima vedere, turnul de turbină eoliană care se înalță din peisajul…

Nicușor Dan prezintă un sondaj în care Piedone e cotat cu peste 40% pentru Primăria Capitalei

Un sondaj de opinie prezentat de Nicuşor Dan îl arată pe Cristian…