ziua-826-unda-verde-la-bombardat-rusia-un-moldovean-a-pus-foc-la-odesa-polonia-isi-face-zona-tampon.-blinken-anunta-50-de-milioane-de-dolari-pentru-chisinau
Ziua 826 Undă verde la bombardat Rusia. Un moldovean a pus foc la Odesa. Polonia își face zonă tampon. Blinken anunță 50 de milioane de dolari pentru Chișinău

În ziua 826 de război, Rusia a lansat 14 drone Shahed-131/136 asupra Ucrainei, iar apărarea aeriană a doborât 13.

Situația pe front rămâne tensionată, dar sub control, a anunțat Statul Major ucrainean. Aproximativ 110 lupte au avut loc ieri, iar pozițiile defensive ucrainene au fost atacate de 2.849 de ori cu diverse tipuri de arme.

Trupele ruse au lansat patru atacuri mecanizate cu efective reduse în mai multe sectoare operaționale ale frontului din regiunea Donețk, pentru a testa reacția Ucrainei după ofensiva din Harkov, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Un cetăţean moldovean a fost arestat în Ucraina, fiind suspectat că, la indicaţia serviciilor speciale ruseşti, ar fi incendiat staţii electrice în regiunea Odesa.

Statele Unite nu doresc ca Ucraina să folosească arme americane pentru a ataca „teritoriul rus”, în schimb, reprezentanții Finlandei, Canadei și Poloniei au emis declarații separate, spunând că Ucraina poate folosi armele trimise de ţările lor pentru a lovi ținte pe teritoriul Rusiei.

În acest context, primul lot de muniție de artilerie asigurată prin inițiativa cehă de sprijin pentru Ucraina va ajunge la destinație „în următoarele zile”, a anunțat premierul Petr Fiala. Iar Suedia a anunțat un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, de 1,3 miliarde de dolari, cea mai mare tranșă de ajutor militar oferită de această țară de la începerea războiului.

Donald Trump a spus la o întâlnire cu cei care donează pentru campania sa electorală că el ar fi bombardat Moscova și Beijingul, dacă Rusia ar fi invadat Ucraina sau China ar fi ocupat Taiwanul, în timp ce el se afla la Casa Albă.

Ministerul rus al Finanţelor propune creșterea impozitului impus companiilor de la 20 la 25%, dar şi adoptarea unor noi praguri de impozitare a celor mai bogaţi ruşi, pentru a acoperi deficitul bugetar alimentat de război.

O scurgere radioactivă la centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care este sub controlul ocupanţilor ruşi, ar provoca o tragedie de şase ori mai mare decât cea de la Cernobîl. Într-o astfel de variantă, tot estul Europei s-ar transforma într-un deşert radioactiv pentru cel puţin 100 de ani.

Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a început miercuri la Chişinău un scurt turneu în Europa. Administraţia Biden discută cu Congresul SUA acordarea unui pachet suplimentar de sprijin pentru Republica Moldova în valoare de 50 de milioane de dolari, destinat cu precădere sporirii rezilienţei la interferenţele ruseşti şi susţinerii economiei.

Situația pe front

  • Doar o dronă a scăpat – Rusia a lansat noaptea trecută 14 drone Shahed-131/136 asupra Ucrainei, iar apărarea aeriană a doborât 13, în regiunile Nikolaiev, Kirovohrad și Rivne. Dronele au fost lansate din orașul rus Primorsko-Akhtarsk. Alerta de atac aerian a fost activată dimineața, la 7:00, în regiunile Kiev, Cernigău, Sumî, Cerkasî și Poltava, după ce Forțele Aeriene au detectat o „țintă de mare viteză” care traversa regiunea Sumî îndreptându-se către Cernigău.
  • Morţi la Nikopol şi Sumî – Trupele ruse au atacat orașul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, ucigând două persoane și rănind alte două, a informat guvernatorul Serhii Lysak. Nikopol, situat pe malul lacului de acumulare secat Kahovka, chiar vizavi de Enerhodarul ocupat de ruși și de centrala nucleară Zaporojie,, este o țintă predilectă a atacurilor rusești. În plus, un atac cu rachetă asupra satului Krasnopillia din regiunea Sumî a ucis doi civili și a rănit alți trei, au informat autoritățile regionale. Racheta a fost lansată de pe teritoriul Rusiei.
  • Crește bilanțul atacului de la magazin – Bilanțul atacului din 25 mai asupra magazinului de bricolaj din Harkov a crescut la 19 morți, în urma decesului unui bărbat internat în spital, a anunțat guvernatorul Oleh Sîniehubov. Bărbatul a suferit arsuri pe mai mult de 50% din suprafața corpului în urma incendiului provocat de exploziile a două bombe ghidate, lansate de Rusia. Alte 48 de persoane au fost rănite.
  • Peste 2.000 de atacuri – Situația pe front rămâne tensionată, dar sub control, a anunțat pe Facebook Statul Major ucrainean. Aproximativ 110 lupte au avut loc ieri. Rușii au lansat patru rachete, 57 de bombe ghidate și 435 de drone kamikaze. De asemenea, pozițiile defensive ucrainene au fost atacate de 2.849 de ori cu diverse tipuri de arme.
  • Rușii testează reacția în Donețk – Trupele ruse au lansat patru atacuri mecanizate cu efective reduse în mai multe sectoare operaționale ale frontului din regiunea Donețk, cu rezultate modeste, dar cu scopul principal de a testa reacția Ucrainei după ofensiva din regiunea Harkov, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). În ultimele zile, rușii au redus ritmul atacurilor și al înaintării în nordul regiunii Harkov, mărind în schimb ritmul atacurilor către orașul Pokrovsk. Atacurile mecanizate au fost limitate comparativ cu cele anterioare, menționează ISW. Operațiunile ofensive din nordul regiunii Harkov par menite să exploateze deficitul de armament și echipament al Ucrainei înainte de sosirea ajutoarelor. Trupele ruse caută astfel să afle dacă există puncte slabe în linia defensivă din regiunea Donețk.
  • Moldovean arestat – Un cetăţean moldovean a fost arestat în Ucraina, fiind suspectat că lucra pentru Serviciul de Securitate al Federaţiei Ruse (FSB) şi că, la indicaţia serviciilor speciale ruseşti, ar fi incendiat staţii electrice în regiunea Odesa, informează un comunicat al serviciului de informaţii ucrainean SBU. La jumătatea lunii aprilie, suspectul a turnat cinci canistre cu benzină pe echipamentele tehnologice a două substaţii electrice locale, provocând incendii. Ulterior, au luat foc transformatoarele de putere care furnizează energie electrică pentru opt aşezări din regiunea Odesa.

Ce se întâmplă în Rusia

  • Creșteri de impozite pentru război – Ministerul rus al Finanţelor a propus să crească impozitul impus companiilor de la 20 la 25% şi să adopte noi praguri de impozitare a celor mai bogaţi ruşi, în contextul în care Moscova caută venituri suplimentare pentru a-şi finanţa războiul din Ucraina. Detalii AICI.

Alte informații relevante

  • Washingtonul se opune – Statele Unite, principalul susţinător militar al Kievului, nu doresc ca Ucraina să folosească arme americane pentru a ataca „teritoriul rus”, a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe. Detalii AICI.
  • Polonia, Canada şi Finlanda dau unde verde – În schimb, reprezentanții Finlandei, Canadei și Poloniei au emis declarații separate, spunând că Ucraina poate folosi armele trimise pentru a lovi ținte pe teritoriul Rusiei.
  • Trump ar fi bombardat Moscova și Beijingul – Fostul președinte Donald Trump a spus la o întâlnire cu cei care donează pentru campania sa electorală că el ar fi bombardat Moscova și Beijingul, dacă Rusia ar fi invadat Ucraina sau China ar fi ocupat Taiwanul în timp ce el se afla la Casa Albă, relatează Washington Post.
  • Polonia îşi face zonă tampon – Polonia intenționează să creeze o zonă tampon de 200 de metri lățime de-a lungul graniței cu Belarus, a declarat premierul Donald Tusk. Anunțul a venit după ce un polițist de frontieră polonez a fost înjunghiat prin gardul existent, cu o suliță improvizată. Atacul a fost comis de un migrant care încerca să treacă ilegal granița. Atacul nu a fost primul incident violent de la graniță. Citeşte pe larg despre „Scutul de Est”, planul cu care Polonia își întărește apărarea.
  • Scenariul unei catastrofe nucleare la Zaporojie – O eventuală scurgere radioactivă la centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care este sub controlul ocupanţilor ruşi, ar provoca o tragedie de şase ori mai mare decât cea de la Cernobîl, afirmă ministrul Mediului din Ucraina, Ruslan Streleţ, în cadrul unui interviu pentru Deschide.MD. El a spus că, într-o astfel de variantă, tot estul Europei s-ar transforma într-un deşert radioactiv pentru cel puţin 100 de ani. Întrebat dacă autorităţile de la Kiev au făcut anumite calcule, Ruslan Streleţ a răspuns: ”Pot doar să spun că această catastrofă va fi mult mai mare decât catastrofa de la Cernobîl din 1986. Pentru că centrala nucleară de la Cernobîl avea doar un reactor. Centrala nucleară de la Zaporojie este cea mai mare centrală nucleară din Europa şi are şase reactoare.” Acesta a adăugat că nici nu poate să-și imagineze ce teritoriu va fi afectat. „Oraşele mari, adică Zaporojie, Kirovograd, Dnipro, Nikolaev, Herson, după care R. Moldova, estul Poloniei, Slovacia, România, Bulgaria. O mare parte din Marea Neagră. Toate aceste teritorii ar putea fi afectate. Noi şi acum, după 38 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, simţim urmările. Dar dacă puteţi multiplica aceste urmări de şase ori, va fi afectat un teritoriu foarte mare. Şi va fi o poluare radioactivă care va ţine 100 de ani”, a spus el.
  • Vine muniția strânsă de Cehia – Primul lot de muniție de artilerie asigurată prin inițiativa cehă de sprijin pentru Ucraina va ajunge la destinație „în următoarele zile”, a spus premierul Petr Fiala la Praga, la o întâlnire informală a aliaților. Până acum, 15 state UE și NATO au oferit deja peste 1,6 miliarde de euro în cadrul inițiativei cehe, a afirmat acesta. „Așa cum am promis, primele zeci de mii de proiectile de 155 mm vor fi livrate în iunie. Ucraina se poate aștepta la primul lot în următoarele zile”, a adăugat Fiala, citat de European Pravda.
  • Blinken, la Chișinău – Administraţia Biden discută cu Congresul SUA acordarea unui pachet suplimentar de sprijin pentru Republica Moldova în valoare de 50 de milioane de dolari, destinat cu precădere sporirii rezilienţei la interferenţele ruseşti şi susţinerii economiei, a anunţat secretarul de Stat Antony Blinken, într-o conferinţă de presă comună cu Maia Sandu, la Chişinău. Blinken a subliniat că eforturile de asanare a sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei sunt o condiţie necesară pentru a face faţă amestecului Rusiei.
  • Cel mai mare ajutor al Suediei – Ministerul Apărării din Suedia a anunțat un nou pachet de sprijin militar Ucrainei, în valoare de 1,3 miliarde de dolari. Este cea mai mare tranșă de ajutor militar oferită de Suedia de la începerea războiului. Pachetul include asistență financiară și aeronava Saab pentru supraveghere și control aeropurtat (ASC), a declarat ministrul Paal Jonson. Guvernul suedez a anunțat săptămâna trecută că a convenit asupra unui sprijin militar suplimentar pentru Ucraina, în valoare totală de 7,1 miliarde de dolari, pe o perioadă de trei ani. În total, ajutorul civil și militar oferit de Suedia de la începutul războiului va depăși 9 miliarde de dolari.
  • Zelenski, în Normandia – Preşedintele Ucrainei urmează să asiste la 6 iunie, în Normandia, la marcarea a 80 de ani de la debarcarea aliaţilor în Franţa, anunţă Emmanuel Macron. ”Voi avea ocazia, atunci când preşedintele Zelenski va veni în Franţa, cu ocazia Zilei Z, săptămâna viitoare, să-l primesc şi să mă exprim pentru a anunţa ceea ce vom face”, în afară de susţinerea Ucrainei, a anunţat Emmanuel Macron, într-o conferinţă de presă comună cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.
  • Belarusul, pe calea Moscovei – Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a semnat un decret privind suspendarea de către Belarus, cel mai apropiat aliat al Rusiei, a participării sale la Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (TCFE). Belarus nu este implicat direct pe teren în Ucraina, însă a permis Moscovei să-i folosească teritoriul pentru a lansa invazia din februarie 2022. În decembrie 2007, Rusia şi-a suspendat unilateral participarea la tratatul TCFE din 1990, care limitează efectivele şi echipamentele – tancuri, avioane, artilerie – de la Atlantic până la Urali şi care prevede schimburi de informaţii şi inspecţii reciproce. Moscova a apreciat atunci că tratatul este anacronic şi şi-a explicat decizia prin refuzul ţărilor occidentale semnatare, în special din NATO, de a ratifica nouă versiune a tratatului, adaptată în 1999, la Istanbul. În mai 2023, Vladimir Putin a anunţat retragerea oficială a Rusiei din Tratatul TCFE.
  • Colaborare atomică Ungaria – Belarus – Ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto a anunţat că ţara sa a semnat un acord cu Belarusul pentru asistenţă la construcţia celei de-a doua instalaţii nucleare din Ungaria. Unitatea PAK2 este în curs de realizare din 2014; compania rusă Rosatom construieşte în centrul Ungariei încă două reactoare de câte 1,2 gigawaţi la centrala atomică de la Paks.

The post Ziua 826 Undă verde la bombardat Rusia. Un moldovean a pus foc la Odesa. Polonia își face zonă tampon. Blinken anunță 50 de milioane de dolari pentru Chișinău appeared first on spotmedia.ro.

You May Also Like

Test ieftin și rapid de salivă pentru cancerul de prostată

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un test de salivă, care ar putea…

Ucraina, o nouă problemă! Trebuie să împartă armele occidentale pe categorii: care pot lovi în Rusia și care nu. Cum s-a ajuns aici?

În fața infanteristului se întinde pământul ars, marcat cu trunchiuri retezate de…

Franța, Germania și Polonia, ținte constante ale dezinformării ruse

Înaintea alegerilor europene, Franţa, Germania şi Polonia au devenit „în permanenţă” ţinte…

Fabrica de pensionări anticipate de la Spitalul Gerota. Angajații MAI, pensionați pentru depresie

Este anchetă la Spitalul Ministerului de Interne, Dimitrie Gerota, după ce ofiţerii…