au-mai-ramas-„linii-rosii”-in-razboiul-din-ucraina?
Au mai ramas „linii rosii” in razboiul din Ucraina?

La mai bine de doi ani de razboi pe scara larga in Ucraina, conceptul de „linii rosii” a devenit cuvantul cheie in retorica oficialilor rusi. Aceste „linii rosii” reprezinta avertismente si limite pe care fiecare parte le impune pentru a preveni escaladarea conflictului si pentru a stabili granite clare in sprijinul si actiunile militare. Presedintele rus Vladimir Putin avertizeaza in mod repetat Occidentul cu privire la „liniile rosii” pe care Rusia nu le va accepta in razboiul ruso-ucrainean. Insa, pe masura ce razboiul se prelungeste, ceea ce poate si ceea ce nu poate o parte din conflict sau alta devine din ce in ce mai neclar.

Discrepantele in aplicarea „liniilor rosii”

Pe de o parte, pentru Rusia nu este o linie rosie sa atace tinte civile aflate in zone rezidentiale ucrainene, actiuni care au dus la distrugeri masive si pierderi de vieti omenesti. Aceste atacuri au fost frecvente si devastatoare, vizand infrastructura civila si nu cea strict militara, asa dupa cum ne spun „regulile razboiului”.

In acelasi timp, Ucrainei i se interzice sa se apere folosind arme occidentale pe teritoriul rusesc. Aceasta interdictie a fost impusa de statele NATO pentru a preveni escaladarea conflictului intr-o confruntare directa intre Rusia si alianta occidentala. Totusi, aceasta asimetrie ridica intrebari serioase privind echitatea si eficacitatea restrictiilor impuse.

Ucraina vrea de la partenerii europeni ca acestia sa trimita, cel putin, instructori pe teritoriul tarii, pentru a accelera acest proces de instruire si de antrenare a soldatilor pe infrastructura moderna NATO, deoarece aceasta ar facilita logistica si comunicarea. Trebuie explicat, totusi, ca nicio tara europeana nu este de acord sa trimita soldati pe campul de lupta, deoarece asta ar insemna ca ar intra intr-un razboi direct cu Rusia, iar acest scenariu nu este posibil in momentul de fata.

Iar in razboiul “liniilor rosii”, dezbaterea de pe urma declaratiei Presedintelui Frantei, Emmanuel Macron, care nu neaga ca ar vrea sa trimita trupe terestre, creste si mai mult posibilitatile Ucrainei in acest razboi, dar si adauga inca un strat de escaladare intre Rusia si Occident. Desi ar fi vorba despre un numar limitat de trupe terestre franceze, o interventie a Frantei, Poloniei ori tarilor baltice (toate au enuntat aceasta posibilitate) ar putea, totusi, sa reduca presiunea asupra Ucrainei in razboi.

Schimbarea paradigmei

La inceputul invaziei rusesti in 2022, linia rosie a fost clar stabilita: Occidentul nu trebuia sa trimita arme letale Ucrainei. Acest tip de sprijin militar era perceput ca o provocare directa la adresa Rusiei, care ar fi putut escalada rapid intr-o confruntare intre NATO si Rusia. Prin urmare, initial, statele NATO au fost foarte precaute in furnizarea de echipamente militare avansate.

Pe masura ce conflictul a evoluat, si perceptiile asupra liniilor rosii s-au schimbat semnificativ. Acum, de exemplu, discutiile sunt mult mai avansate si se concentreaza pe antrenarea pilotilor, dar si pe livrarea de avioane de lupta F-16 catre Ucraina, ceea ce reprezinta un pas major fata de restrictiile initiale privind armele letale. Aceasta schimbare reflecta modul in care strategiile de razboi si necesitatile tactice ale Ucrainei au determinat o reevaluare a acestor limite.

Si secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat apelul ca statele aliate sa permita Ucrainei sa loveasca teritoriul rus cu armele furnizate, ceea ce l-a enervat si mai mult pe presedintele rus. Aceasta declaratie a venit la aproape o saptamana dupa un apel similar, care a generat discutii intense in cadrul Aliantei. Stoltenberg a argumentat ca este momentul sa se revizuiasca anumite restrictii pentru a le permite ucrainenilor sa se apere mai eficient, mai ales in lumina noilor progrese ale trupelor ruse in regiunea Harkov.

Mai multe state membre NATO, printre care Marea Britanie, Franta, Polonia, tarile baltice si tarile nordice au anuntat la unison ca sustin dreptul Ucrainei de a se apara. Aceste tari considera ca sprijinul activ pentru Ucraina este esential pentru a contracara agresiunea rusa si pentru a sustine integritatea teritoriala a Ucrainei.

Intre a ameninta cu „consecinte grave” si realitatile de pe front

In contrast, alte state, precum SUA si Germania, au manifestat retineri, temandu-se de riscul unui conflict direct cu Rusia. Totusi, pana la urma, presedintele american Joe Biden a permis tacit Ucrainei sa foloseasca arme furnizate de SUA pentru a lovi anumite tinte din Rusia, dar doar in zona regiunii Harkov. Aceasta schimbare subtila in politica reflecta o recunoastere a nevoii Ucrainei de a-si apara teritoriul si de a contracara avansurile rusesti, mai ales ca Statele Unite este si principalul furnizor de ajutor militar pentru Ucraina.

Kremlinul, neducandu-si ofensiva din Harkov pana la capat, a raspuns rapid, intr-o maniera de razbunare la aceste evolutii, acuzand NATO ca „provoaca” Ucraina sa prelungeasca razboiul, iar daca ar fi dupa Rusia, ucrainenii ar trebui sa se predea.

Vladimir Putin a avertizat tarile europene membre ale NATO cu „consecinte grave” daca vor permite Ucrainei sa foloseasca armamentul occidental pentru a ataca teritoriul rus, de exemplu a aratat cu degetul la unele state NATO „mai mici, dar dens populate”.

Aceste amenintari subliniaza tensiunile crescande dintre Rusia si Occident, fiecare parte incercand sa-si protejeze interesele si sa-si defineasca clar liniile rosii. Totusi, se pare ca acestea se disipeaza, iar conceptul care pana acum ajuta Rusia cu santajul sau incepe sa nu mai functioneze.

Totusi, in ciuda sincopelor in aprovizionare si a restrictiilor impuse de aliatii occidentali pentru Kiev, armata ucraineana continua sa isi faca treaba cu rezultate remarcabile pe campul de lupta. In ultimele 24 de ore de la momentul scrierii articolului (2 iunie), Rusia a suferit cele mai multe si grele pierderi intr-o zi pe frontul din Ucraina, inclusiv 1.080 de militari, 25 de tancuri, 33 de vehicule blindate de lupta, 49 de sisteme de artilerie si 6 baterii de aparare aeriana. Aceste pierderi substantiale subliniaza intensitatea si eficienta ofensivelor ucrainene, in ciuda provocarilor logistice si a restrictiilor impuse de aliatii occidentali.

In concluzie, este imperios necesar sa abordam in acest articol si unele dintre cele mai presante intrebari care stau pe buzele tuturor:

Cum s-au modificat „liniile rosii” de la inceputul acestui conflict?

La debutul conflictului, „liniile rosii” se limitau la trimiterea de armament letal catre Ucraina. In prezent, dezbaterile se axeaza pe furnizarea de sisteme de lansare a rachetelor cu raza lunga de actiune, indicand o schimbare profunda in dimensiunea confruntarii initiate de Moscova. Aliatii occidentali ai Ucrainei recunosc din ce in ce mai mult necesitatea de a opri expansiunea Rusiei cu orice pret. Intr-unul dintre scenariile optimiste ale razboiului, este doar o chestiune de timp pana cand Ucrainei i se vor acorda toate resursele si sprijinul necesar pentru a respinge fortele rusesti dincolo de granitele sale, respectandu-se astfel dreptul international. Totusi, pentru ca acest lucru sa se intample, ucrainenii trebuie sa depuna mai mult efort in a convinge si au nevoie de mai mult timp, dar si de rezultate mai bune pe front.

Ce presupune eliminarea restrictiilor privind folosirea armelor occidentale pe teritoriul rusesc?

Relaxarea restrictiilor asupra tipurilor de arme ce pot fi folosite de catre Ucraina ar putea risca o escaladare a conflictului, avand potentialul de a duce la un angajament direct intre NATO si Rusia. De asemenea, o astfel de masura ar putea declansa reactii neprevazute din partea Kremlinului, desi Vladimir Putin, desi imprevizibil, se confrunta cu limitarile propriilor resurse si nu este in pozitia de a angaja un conflict direct cu NATO, nici macar de a sustine un razboi prelungit impotriva unui singur stat, precum Ucraina. Iar daca ne dorim cu adevarat ca Ucraina sa castige razboiul, aceasta trebuie sa fie sprijinita si potentata mai mult; acesta, insa, este un risc pe care ar trebui sa ni-l asumam.

Cum reactioneaza Rusia la permisiunile si deschiderea tot mai mare a NATO pentru Ucraina?

Rusia acuza NATO de incitare a Ucrainei sa prelungeasca lupta si ameninta cu „consecinte grave” in cazul utilizarii armamentului occidental pentru atacuri pe teritoriul rusesc. Vladimir Putin, in stilul sau caracteristic, sugereaza chiar posibilitatea unui conflict nuclear daca echilibrul de forte dintre Ucraina si Rusia devine egal.

Acest lucru ne duce la urmatoarea intrebare retorica: cat timp va mai putea Occidentul sa fie subiectul santajului rusesc, cat timp ne vom lasa intimidati de liniile rosii imaginare ale lui Putin?

Acest editorial a aparut prima data pe site-ul publicatiei din Republica Moldova – Agora.md

You May Also Like

S-a aruncat de la etaj o avocata din Bucuresti. Ea avea numai 33 de ani

O avocata din Bucuresti, Andreea Daciu, s-a sinucis vineri dupa ce s-a…

Trei tineri, posibil romani, disparuti intr-o viitura in Udine, Italia. Cautari disperate ale salvatorilor

Sunt cautari disperate, intr-o regiune din nordul Italiei, unde torentii raului Natisone,…

Inundatii grave in sudul Germaniei. Stare de urgenta in Bavaria

Germania se confrunta cu un nou val de inundatii iar autoritatile au…

Vicepresedinta americana Kamala Harris si consilierul pe probleme de securitate Jake Sullivan vor reprezenta SUA la Summit-ul pentru pace din Elvetia

Vicepresedintele SUA, Kamala Harris, si consilierul pentru securitate nationala al SUA, Jake…