alegeri-in-franta-prezenta-masiva-la-vot-tensiunile-maxime,-30000-de-politisti-in-strada.-stanga-castiga-in-martinica,-guyana-si-guadelupa
Alegeri în Franța Prezență masivă la vot. Tensiunile maxime, 30.000 de polițiști în stradă. Stânga câștigă în Martinica, Guyana și Guadelupa

Este prezență masivă în al doilea tur de scrutin al alegerilor legislative din Franța, alegeri cu miză mare atât pentru francezi, cât și pentru întreaga Europă. De asemenea, tensiunile sunt la cote maxime, fiind așteptate confruntări violente între simpatizații diferitelor tabere. Au fost mobilizați 30.000 de poliţişti şi jandarmi, dintre care 5.000 la Paris şi la periferia capitalei.

Pentru prima dată, extremiştii de dreapta din Rassemblement National (RN), formaţiunea lui Marine Le Pen, s-au impus duminica trecută în primul tur al alegerilor legislative, învingând „Nouveau Front Populaire” (NFP), alianţa stângii, precum şi tabăra prezidenţială, într-un scrutin a cărui miză politică este fără precedent în istoria celei de-a cincea Republici.

Necunoscuta scrutinului de duminica aceasta este dacă ei vor reuşi să ajungă la majoritatea absolută şi să se instaleze la putere.

Primele rezultate arată că extrema dreaptă franceză a fost învinsă de stânga în Martinica, Guyana şi Guadelupa.

Secţiile de vot s-au deschis la ora locală 8 a.m. (09:00 ora României) şi se vor închide la 6 p.m. (19:00, ora României) în localităţile mici şi la 8 p.m. (21:00, ora României) în oraşe mai mari, cu proiecţii iniţiale aşteptate în momentul în care se încheie votul, pe baza numărătorii parţiale de la un eşantion de secţii de votare.

Iată cele mai importante evenimente de duminică, 7 iulie 2024, în turul doi al alegerilor din Franța:

  • Lavrov zice că nu-i democrație – Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că alegerile legislative anticipate care au loc în Franţa „nu prea amintesc de o democraţie”, într-un interviu publicat duminică pe canalul Telegram, informează EFE. În opinia lui Lavrov, al doilea tur al alegerilor din Franţa, „luând în calcul cele întâmplate, a fost conceput pentru a manipula voinţa alegătorilor exprimată în primul tur”. Şeful diplomaţiei ruse a indicat că, pentru al doilea tur, „unii candidaţi îşi retrag candidaturile”. „Dacă rezultatul primului tur ar fi folosit ca bază pentru formarea parlamentului, în Franţa s-ar produce schimbări foarte serioase”, a conchis el.
  • Președintele Emmanuel Macron a votat.
  • Prezență masivă la urne – Nivelul prezenţei la vot era în creştere, duminică la prânz (13:00, ora Românei), la 26,63%, de la 25,9% la aceeaşi oră în primul tur, informează Ministerul de Interne, citat de AFP. Acesta este cel mai ridicat nivel al prezenţei la urne de la cel din 1981 (28,3%), marcate de instalarea la putere a stângii. Participarea la alegeri la mijlocul zilei depăşeşte 30% în 23 de departamente.
  • Tensiunile, la cote maxime – Tensiunile sunt la cote maxime, în condițiile în care sunt așteptate confruntări violente între simpatizații diferitelor tabere. Deja autoritățile au interzis un protest al extremei stângi, programat pentru această seară în Paris.
  • Forțele de ordine, mobilizate – Ministrul francez de Interne, Gerald Darmanin, a anunţat mobilizarea a 30.000 de poliţişti şi jandarmi, dintre care 5.000 la Paris şi la periferia capitalei.
  • Extrema dreaptă franceză, învinsă de stânga și în Martinica – Deputatul în exerciţiu Jean-Philippe Nilor de la Noul Front Popular (NFP) l-a zdrobit (86,58%) în turul doi pe adversarul său din rassembelment national (RN, extremă dreapta) în Martinica, după ce în turul întâi nu a trecut pragul de 25% pentru a califica, relatează Le Figaro. În prima şi a doua circumscripţie, deputaţii în exerciţiu de la NFP Jiovanny William (81,97%) şi Marcellin Nadeau (65,68%) s-au clasat pe primul loc. Candidata socialistă Béatrice Bellay a creat o supriză printr-o victorie cu 54,53% dintre voturile exprimate împotriva deputatului în exerciţiu Johnny Hajjar de la NFP, care s-a clasat primul în primul tur.
  • Și în Guyana învinge stânga – Cei doi deputaţi în exerciţiu din Guyana, susţinuţi de Noul Front Popular (NFP), au fost realeşi. Jean-Victor Castor a obţinut o victorie în cricumscripţia 1, cu un scor confortabil de 76,11% împotriva unui independent, Boris Chong-Sit. În circumscripţia 2, preşedintele în exerciţiu al Delegaţiei de peste mări în Adunarea Naţională Davy Rimane a fost reales, după ce a rămas singur în cursă, după retragerea candidatei independente Sophie Charles. Prezenţa la urne a fost de 24,98%.
  • Dreapta, înfrântă în Guadelupa – Deputaţii în exerciţiu au fost realeşi în cele patru circumscripţii din Guadelupa, împotriva a doi candidaţi RN, care s-au calificat în primul tur. Laurent Petit de la RN a obţinut 27,62% dintre voturile exprimate, iar Rody Tolassy, capul de afiş local, 30,85%. Ei au fost înfrânţi de Christian Baptiste (72,38%) şi Max Mathiasin (69,15%). Deputatul în exerciţiu Olivier Serva (LIOT, stânga)  a obţinut 77,59% dintre voturile exprimate, iar Elie Califer (PS) 71,09%. Prezenţa la vot a fost de 34,67%, o creştere puternică faţă de 2022 (28%).

******

Tot ce trebuie să știm despre turul al doilea al alegerilor din Franța și implicațiile votului

Votul de duminică din turul al doilea al alegerilor parlamentare din Franţa ar putea duce la un parlament aflat în blocaj, fără o majoritate clară, arată sondajele de opinie, deşi extrema dreaptă speră să câştige suficiente locuri pentru a forma primul său guvern după al Doilea Război Mondial. Reuters prezintă câteva date despre alegeri şi despre ceea ce ar putea urma.

Cum funcționează votul

Un total de 577 de circumscripţii electorale sunt stabilite în cadrul alegerilor, câte una pentru fiecare loc din Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului.

Şaptezeci şi şase de deputaţi au fost aleşi în primul tur duminica trecută – inclusiv 39 reprezentând Rassemblement National (RN), de extremă-dreapta, şi aliaţii săi – lăsând 501 locuri în joc pentru turul al doilea.

Votul din această duminică se încheie la ora locală 18:00 (19:00 ora României) în localităţile mici şi la ora 20:00 (21:00 ora României) în oraşele mari. La ora 20:00, instituţiile de sondare a opiniei publice vor emite primele proiecţii la nivel naţional pe baza primelor rezultate parţiale de la secţiile de votare care s-au închis mai devreme în cursul zilei. Acestea sunt de obicei fiabile.

Numărarea voturilor este de obicei rapidă. Cu toate acestea, dacă rezultatul este strâns – de exemplu, RN este la câteva locuri de majoritatea absolută – este posibil ca rezultatul final să nu fie cunoscut până în primele ore ale zilei de luni.

Cine va câștiga?

RN a câştigat primul tur cu o treime din totalul voturilor. Sondajele de opinie prevăd că acesta va obţine mai multe locuri decât oricare alt partid, dar că marja sa de victorie s-a redus pe măsură ce rivalii politici au cooperat pentru a forma un bloc unitar anti-RN. RN nu va reuşi probabil să obţină o majoritate funcţională.

Frontul Popular Nou, o alianţă de stânga, şi o alianţă de partide centriste care îl susţin pe preşedintele Emmanuel Macron au retras peste 200 de candidaţi din turul al doilea pentru a spori şansele concurentului anti-RN aflat în frunte în circumscripţiile lor.

Din punct de vedere istoric, un teren mai fragmentat a favorizat extrema dreaptă, iar cele mai recente sondaje – efectuate după retragerea candidaţilor – sugerează că strategia funcţionează şi că cel mai probabil scenariu este un parlament în care extrema dreaptă nu va obţine majoritatea absolută. Acest rezultat ar conduce la cea mai mare incertitudine politică din ultimele decenii în Franţa.

Ce este de urmărit?

O întrebare-cheie este dacă alegătorii vor sprijini candidatul anti-RN din circumscripţia lor sau dacă vor alege să nu meargă la vot sau să sprijine extrema dreaptă, în ciuda recomandărilor contrare ale candidatului lor preferat.

RN şi aliaţii săi vor trebui să câştige 289 de locuri pentru a-şi asigura o majoritate absolută şi a-şi putea pune în aplicare agenda anti-imigraţie şi eurosceptică. Partidul a declarat că preşedintele său, Jordan Bardella, va fi candidatul său pentru funcţia de prim-ministru. În acest scenariu, prim-ministrul lui Macron, Gabriel Attal, ar demisiona imediat. Macron ar numi un nou prim-ministru, care ar avea apoi sarcina de a forma un guvern. Macron ar avea dreptul de veto asupra unei nominalizări, dacă ar considera că persoana nu este potrivită pentru acest rol.

RN şi-a nuanţat poziţia cu privire la ceea ce ar face dacă ar obţine o majoritate absolută. Bardella a declarat că nu va conduce un guvern minoritar instabil, dar Marine Le Pen din RN a deschis uşa curtării altor parlamentari, dacă îi lipseşte doar un număr mic de locuri.

Ce se întâmplă dacă nu există o majoritate clară?

Premierul Gabriel Attal a declarat că principalele partide de dreapta, de stânga şi de centru ar putea forma alianţe ad hoc pentru a vota acte legislative individuale în noul parlament, o soluţie pe care o preferă formării unui eventual guvern de coaliţie.

Cu toate acestea, la stânga, unii au promovat ideea de a forma o coaliţie de guvernare. Spre deosebire de Germania şi multe alte ţări europene, Franţa nu a avut niciodată un guvern de coaliţie largă în istoria sa politică modernă.

Oricare dintre cele două scenarii ar putea genera incertitudine politică şi ar încetini reformele.

Ce se întâmplă dacă nu există niciun acord?

Este posibil ca niciunul dintre cele trei grupuri – extrema dreaptă, alianţa de centru a lui Macron sau stânga – să nu fie suficient de mare pentru a guverna singur, pentru a ajunge la un acord de coaliţie sau pentru a oferi asigurări că poate conduce un guvern minoritar viabil.

Într-un astfel de caz, Franţa ar risca o paralizie politică, cu o legislaţie redusă sau inexistentă şi un guvern interimar care să gestioneze doar treburile cotidiene de bază.

Ar putea demisiona Macron?

Până în prezent, Macron a exclus această posibilitate, dar ea ar putea deveni mai atractivă pentru el în cazul în care prevalează paralizia politică.

Nici parlamentul, nici guvernul nu pot forţa un preşedinte să demisioneze.

Ce nu se va întâmpla în niciun secnariu

Constituţia prevede că nu pot avea loc noi alegeri parlamentare timp de încă un an, astfel încât un vot repetat imediat nu este o opţiune.

The post Alegeri în Franța Prezență masivă la vot. Tensiunile maxime, 30.000 de polițiști în stradă. Stânga câștigă în Martinica, Guyana și Guadelupa appeared first on spotmedia.ro.

You May Also Like

FCSB – Maccabi Tel Aviv: Cine televizează meciul din Liga Campionilor

FCSB este sigură de prezența în turul 2 preliminar din Liga Campionilor…

NATO își pierde răbdarea cu unul din aliați. Și nu e cel la care se gândește toată lumea

Summit-ul NATO care se desfășoară în această săptămână la Washington este momentul…

FCSB anunță o nouă plecare, după Florinel Coman: „L-am dat gratis”

FCSB a anunțat, luni seara, o nouă plecare de la echipă, după…

Ce se ascunde în spatele anulării a zeci de zboruri TAROM? Un nou episod al haosului de pe Otopeni

Cursa TAROM cu destinația Amman, Iordania, era programată să decoleze la ora…