Felul în care o persoană merge poate spune mai multe despre starea sa de sănătate decât pare la prima vedere. Ritmul pașilor, viteza cu care se deplasează și capacitatea de a menține un mers susținut sunt considerate de cercetători indicii utile despre condiția fizică generală și, în anumite situații, despre riscul cardiovascular.
Mai multe cercetări internaționale au arătat că persoanele care merg lent tind să prezinte un risc mai mare de boli cardiovasculare și de deces prematur decât cele care se deplasează într-un ritm mai alert. Legătura nu înseamnă însă că simpla observare a mersului poate stabili dacă cineva are sau nu o boală de inimă. Viteza mersului este mai degrabă un indicator care reflectă modul în care funcționează simultan inima, plămânii, mușchii, vasele de sânge, sistemul nervos și mecanismele de echilibru.
Mersul este o activitate aparent simplă, dar organismul trebuie să coordoneze numeroase sisteme pentru ca o persoană să se deplaseze normal. Mușchii au nevoie de suficientă forță, creierul și nervii trebuie să controleze mișcarea, iar inima și plămânii trebuie să asigure oxigenul necesar efortului.
Din acest motiv, viteza mersului este folosită în unele evaluări medicale și de recuperare drept indicator funcțional. O analiză publicată în 2024 arată că mersul este influențat de forța musculară, echilibru, vedere, propriocepție și capacitatea cardiovasculară. Cercetătorii consideră că modificările vitezei de deplasare pot oferi informații importante mai ales în cazul persoanelor în vârstă.
Un mers neobișnuit de lent nu indică automat existența unei boli cardiace. Poate avea numeroase explicații, de la probleme articulare și pierderea masei musculare până la afecțiuni neurologice, boli pulmonare, durere sau lipsa activității fizice. Tocmai această multitudine de factori face ca viteza mersului să fie privită ca o imagine de ansamblu asupra funcționării organismului.
Persoanele care merg mai lent au prezentat un risc cardiovascular mai mare
Datele acumulate de cercetători sugerează o asociere clară între viteza redusă a mersului și riscul cardiovascular, în special la adulții de vârstă mijlocie și la persoanele vârstnice.
O analiză care a reunit date din 48 de grupuri de participanți și peste 100.000 de persoane a constatat că fiecare reducere cu 0,1 metri pe secundă a vitezei de mers a fost asociată cu o creștere de aproximativ 8 la sută a riscului de boală cardiovasculară. Cercetarea a identificat și o asociere între mersul mai lent și un risc mai mare de deces prematur.
Rezultatele trebuie interpretate cu atenție. Studiile de acest tip sunt în principal observaționale. Ele pot arăta că două fenomene apar împreună, dar nu pot demonstra în toate cazurile că mersul lent este cauza directă a problemelor cardiovasculare.
Este posibil și procesul invers. O persoană cu o afecțiune cardiovasculară încă nediagnosticată, cu o capacitate fizică redusă sau cu mai mulți factori de risc poate începe să meargă mai încet tocmai din cauza modificărilor deja existente în organism.
De ce poate exista o legătură între ritmul pașilor și sănătatea inimii
Explicația propusă de specialiști pornește de la solicitarea cardiovasculară produsă de mers. Atunci când o persoană se deplasează într-un ritm alert, mușchii au nevoie de mai mult oxigen. Inima trebuie să pompeze mai mult sânge, iar sistemul respirator trebuie să susțină efortul.
O persoană care are o condiție cardiorespiratorie bună poate tolera mai ușor un astfel de ritm. În schimb, anumite boli cardiovasculare, o capacitate pulmonară redusă, slăbiciunea musculară sau fragilitatea asociată înaintării în vârstă pot limita viteza de deplasare.
Există și o altă explicație. Oamenii care obișnuiesc să meargă repede pot fi, în medie, mai activi fizic și pot avea o condiție fizică mai bună. Activitatea fizică regulată este asociată cu efecte favorabile asupra tensiunii arteriale, metabolismului glucozei, controlului greutății și sănătății cardiovasculare.
O meta-analiză a studiilor prospective a constatat că mersul a fost asociat cu un risc mai redus de boli cardiovasculare și de mortalitate generală, iar ritmul mersului a avut o legătură importantă cu riscul observat.
Un ritm alert a fost asociat cu rezultate mai bune în studiile pe termen lung
Cercetările realizate pe grupuri foarte mari de persoane oferă o perspectivă interesantă asupra acestui fenomen.
Un studiu bazat pe datele UK Biobank a analizat peste 390.000 de participanți și a urmărit evoluția acestora timp de peste un deceniu. Persoanele care au declarat că merg într-un ritm alert au avut un risc mai mic de mortalitate cardiovasculară în comparație cu cele care au declarat un ritm lent. Asocierea a fost observată atât la femei, cât și la bărbați.
Un alt studiu realizat pe sute de mii de participanți cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani a identificat, de asemenea, o asociere între mersul alert și un risc mai redus pentru mai multe probleme importante de sănătate. Relația cu mortalitatea cardiovasculară s-a menținut și după ce cercetătorii au luat în calcul o serie de factori care puteau influența rezultatele.
Totuși, aceste cifre nu trebuie transformate într-o regulă individuală. Un om care merge repede nu este automat protejat de infarct sau de alte boli cardiovasculare, după cum o persoană care merge încet nu trebuie considerată automat bolnavă.
Vârsta, fumatul, hipertensiunea arterială, nivelul colesterolului, diabetul, istoricul familial, greutatea corporală și nivelul general de activitate fizică rămân elemente esențiale în evaluarea riscului cardiovascular.
Mersul nu înlocuiește investigațiile medicale
Viteza cu care mergem poate fi un indiciu ușor de observat, dar nu reprezintă un test pentru diagnosticarea bolilor de inimă. Medicii nu pot stabili existența unei afecțiuni cardiovasculare doar uitându-se la felul în care se deplasează un pacient.
Un ritm care devine progresiv mai lent, apariția unei oboseli neobișnuite sau reducerea evidentă a capacității de efort merită însă discutate cu un medic, mai ales dacă schimbarea nu poate fi explicată prin lipsa antrenamentului, probleme articulare sau alte cauze cunoscute.
O atenție deosebită este necesară atunci când dificultatea la mers este însoțită de durere sau presiune în piept, lipsă de aer neobișnuită, amețeală, palpitații, leșin ori o scădere evidentă a toleranței la efort. Astfel de manifestări necesită evaluare medicală, iar simptomele severe sau apărute brusc pot reprezenta o urgență.
Cercetările privind viteza mersului transmit, în esență, un mesaj mai nuanțat decât ideea că oamenii care merg repede au o inimă sănătoasă. Felul în care ne deplasăm reflectă funcționarea mai multor sisteme ale organismului, iar schimbările importante ale ritmului pot oferi medicilor informații suplimentare despre starea generală de sănătate.
Mersul rămâne una dintre cele mai accesibile forme de activitate fizică, iar practicarea lui regulată poate face parte dintr-un stil de viață favorabil sănătății cardiovasculare. Ritmul pașilor este însă doar o piesă dintr-un tablou mult mai amplu și trebuie interpretat alături de ceilalți factori de risc și de evaluarea medicală individuală.
