Uniunea Europeană urmează să dezvăluie planuri de consolidare a prezenței sale în Arctica, în contextul în care se confruntă cu presiuni din partea Rusiei și a Statelor Unite în această regiune strategică cheie.
De la materii prime critice la spărgătoare de gheață și cabluri submarine, blocul comunitar dorește să-și intensifice prezența pe câmpul de luptă geopolitic, conform unui proiect al noii sale „strategii pentru Arctica”, văzut de AFP, relatează France24.
Întărirea poziției UE
„Noua realitate din Arctica impune Europei să fie un partener puternic și de încredere. Tocmai acesta este scopul nostru de a realiza prin noua noastră strategie”, a declarat Jozef Sikela, șeful departamentului de parteneriate internaționale al UE.
„Acesta abordează cele mai presante provocări ale regiunii, de la accelerarea schimbărilor climatice până la creșterea tensiunilor geopolitice și de securitate și stabilește modul în care Europa ar trebui să răspundă”, a mai spus el.
Concurența este în creștere în Arctica, deoarece încălzirea globală provoacă topirea gheții marine. Țări precum Rusia, China și Statele Unite și-au intensificat activitatea – întrecându-se pentru a revendica resurse naturale și noi rute maritime.
Liderii îndeamnă UE să își consolideze rolul în Arctica pentru a combate „amenințarea” Rusiei
Douăsprezece țări europene reunite luni în Finlanda au îndemnat Uniunea Europeană să își consolideze prezența în Arctica, un câmp de luptă geopolitică prins între Rusia și președintele american Donald Trump.
Cu trei națiuni arctice printre cei 27 de membri ai săi – Danemarca, Finlanda și Suedia – UE are riscuri. Iar amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump de a aduce Groenlanda – un vast teritoriu danez autonom – sub controlul SUA au zguduit Europa.
Partenerii din „vecinătatea nordică”
Având în vedere că ceea ce se întâmplă în nordul îndepărtat are repercusiuni și mai la sud, strategia, care urmează să fie prezentată de șefa UE, Ursula von der Leyen, își propune să stabilească o abordare comună a UE față de regiune.
Proiectul consultat de AFP subliniază necesitatea cooperării cu națiuni din afara UE care împărtășesc aceleași idei, precum Canada, Marea Britanie și Norvegia și prevede un summit periodic al partenerilor din „vecinătatea nordică”.
Ce se întâmplă cu SUA?
Statele Unite, aliate cheie în regiune, sunt menționate recent printre țările care ar putea participa la summit, însă absența lor din restul documentului este mai remarcabilă.
Deși tonul lui Trump s-a temperat de la începutul anului – ceea ce a dus în cele din urmă la semnarea unui acord de securitate cu Groenlanda și Danemarca – mulți din Europa rămân precauți. Statele Unite sunt menționate doar de câteva ori în lucrarea de 20 de pagini, comparativ cu aproape două duzini de mențiuni pentru Canada. Unele dintre inițiativele enumerate în strategie par să vizeze reducerea dependențelor de Washington.
Cablu submarin „Pan-Arctic” – care va lega și Canada, Japonia și Coreea de Sud
Conform proiectului, Bruxelles-ul plănuiește un cablu submarin „suveran și sigur” pentru a conecta Groenlanda cu continentul UE, ca parte a unui proiect mai amplu de cablu „Pan-Arctic” – care va lega și Canada, Japonia și Coreea de Sud.
Blocul comunitar lucrează, de asemenea, la asigurarea conectivității prin satelit în Arctica prin intermediul proiectului constelației de sateliți IRIS², care își propune să rivalizeze cu Starlink, proiectul lui Elon Musk.
Amenințările hibride ale Rusiei
Modul de contracarare a unei Rusii agresive este, de asemenea, o prioritate, documentul indicând amenințări hibride precum „incursiunile dronelor” și sabotarea cablurilor submarine. Strategia prevede un mai bun schimb de date pentru a monitoriza așa-numita „flotă din umbră” a Moscovei, formată din petroliere care încălcă sancțiunile.
Și subliniază importanța consolidării flotei europene de spărgătoare de gheață, precizând că Bruxelles-ul va dezvolta opțiuni pentru achiziții comune, punerea în comun și partajarea navelor polare cu aliații. Sunt prevăzute, de asemenea, investiții în proiecte legate de energia regenerabilă și materiile prime critice, printre o serie de alte planuri.
