Apropierea dintre Donald Trump și Vladimir Putin provoacă o nouă criză în relațiile dintre Europa și Statele Unite, pe fondul războiului din Ucraina. Deși liderii europeni critică tot mai vehement deciziile Washingtonului, aceștia nu sunt pregătiți să rupă legăturile cu principalul lor aliat și să urmeze o politică externă complet independentă, potrivit Euronews.
Relațiile transatlantice traversează un nou moment dificil, după ce președintele american și-a intensificat apropierea de liderul de la Kremlin. În numai două săptămâni, Trump a încheiat cu Rusia un acord privind motorina, a relaxat sancțiunile economice împotriva Moscovei și a cerut organizarea unor noi alegeri în Ucraina. Mai mult, liderul american a pus sub semnul întrebării legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, despre care a afirmat că este „mai dificil de abordat” decât Vladimir Putin.
Președintele ucrainean a condamnat acordul privind motorina, pe care l-a descris drept o „greșeală istorică”. Zelenski a avertizat că această înțelegere ar putea fi urmată de alte acorduri între Washington și Moscova, inclusiv în domeniul gazelor naturale, al serviciilor bancare, al industriei chimice și al activelor rusești imobilizate.
În același timp, autoritățile ucrainene au semnalat restricții neașteptate privind utilizarea tehnologiei prin satelit Starlink și livrările de armament american. „Cred că au fost luate măsuri pentru a convinge Ucraina să capituleze”, a declarat Zelenski pentru Bloomberg.
Afirmațiile sale au reaprins temerile că Trump și Putin ar putea negocia în spatele ușilor închise un acord de pace care să oblige Kievul să accepte condițiile Moscovei. Aceste îngrijorări au fost amplificate de propunerea Rusiei privind organizarea unei întâlniri trilaterale între Vladimir Putin, Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping.
Întrebat despre posibilitatea participării la o asemenea reuniune, Trump a răspuns afirmativ. „Aș face-o. Nu atât pentru Ucraina, deoarece Rusia, sincer, s-a descurcat bine în privința Ucrainei”, a declarat președintele american.
Macron, Merz și Meloni critică deciziile lui Trump
Succesiunea rapidă a evenimentelor i-a surprins pe liderii europeni, care credeau că, după numeroasele tensiuni anterioare, au învățat să gestioneze stilul diplomatic unilateral al lui Trump. Europa se confruntă din nou cu situația în care principalul său aliat face concesii Rusiei fără să solicite, în schimb, angajamente concrete din partea Moscovei. Cancelarul german Friedrich Merz a încercat să evidențieze diferențele dintre pozițiile celor două părți.
„Vrem să nu existe nicio îndoială cu privire la poziția noastră față de Ucraina și, în același timp, știm că americanii au și alte interese”, a declarat Merz, după summitul european desfășurat săptămâna trecută la Bruxelles. Președintele francez Emmanuel Macron a criticat „ambiguitățile” unor lideri și a transmis un avertisment categoric.
„Capitularea înseamnă slăbiciune. Slăbiciunea înseamnă pericol”, a afirmat Macron. Premierul italian Giorgia Meloni a calificat acordul privind motorina drept o „alegere foarte riscantă”, considerând că acesta legitimează Moscova și slăbește efectele sancțiunilor.
La rândul său, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că „noi, alianța occidentală, ne aflăm acum într-o poziție mai proastă decât în urmă cu câteva zile”. Marți, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a mers și mai departe, acuzând explicit Statele Unite că încearcă să determine Ucraina „să capituleze în condițiile impuse de Putin”.
Europa critică Washingtonul, dar nu vrea să piardă legătura cu administrația Trump
În ciuda nemulțumirilor tot mai puternice, capitalele europene nu sunt dispuse și, probabil, nici pregătite să se desprindă de Statele Unite. Bruxellesul, Berlinul, Parisul și Londra preferă să mențină canalele diplomatice deschise, chiar dacă relațiile cu Washingtonul sunt fragile. Obiectivul este influențarea deciziilor americane și păstrarea unui rol activ în negocierile privind Ucraina.
Această strategie explică participarea europenilor la recentele discuții de pace conduse de americani, organizate la Miami și, ulterior, la Oslo. „Europa va suporta consecințele și tocmai de aceea avem nevoie de o Europă mai unită la masa negocierilor”, a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Støre.
Pentru Kiev, participarea europenilor este esențială în încercarea de a contrabalansa poziția Casei Albe, percepută ca fiind favorabilă Rusiei. Zelenski a încurajat în repetate rânduri statele europene să stabilească un canal diplomatic separat cu Moscova. Kremlinul nu a manifestat însă interes pentru o asemenea inițiativă.
Chiar dacă ultimele decizii ale lui Trump demonstrează că influența Europei asupra Washingtonului rămâne limitată, liderii europeni consideră că trebuie să își păstreze cu orice preț locul la masa negocierilor.
„Trebuie să mergem înainte, deoarece știm că și cooperarea cu Statele Unite este esențială pentru ca Ucraina să poată continua războiul. Toată lumea știe că volumele incluse în acordul privind motorina sunt reduse”, a explicat un diplomat european de rang înalt, sub protecția anonimatului.
„Așadar, trebuie să ne păstrăm calmul și să mergem mai departe. Să ne exprimăm nemulțumirea și să continuăm. Dar fără dramatizări excesive. Nu este în interesul nimănui”, a adăugat acesta.
Prețurile carburanților și alegerile din SUA ar putea explica apropierea de Putin
Unii oficiali europeni consideră că apropierea lui Trump de liderul rus este motivată în mare măsură de situația politică internă din Statele Unite. Potrivit acestei interpretări, președintele american încearcă să evite asumarea responsabilității pentru prețurile ridicate ale carburanților înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate luna viitoare. Sondajele indică perspective nefavorabile pentru Partidul Republican.
Trump susține că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești contribuie la creșterea prețurilor. Experții în energie consideră însă că principalul factor al turbulențelor de pe piața petrolului este războiul său împotriva Iranului.
În aceste condiții, oficialii europeni insistă asupra necesității continuării dialogului. „Avem un dialog și vom continua să dialogăm. Acest lucru ne-a adus rezultate pozitive în ceea ce privește interesele noastre”, a declarat un oficial european de rang înalt. „Aceasta este cea mai bună cale”, a subliniat acesta.
Europa și Statele Unite au strategii tot mai diferite față de Rusia
Dincolo de disputele diplomatice, în capitalele europene se conturează tot mai clar convingerea că Europa și Statele Unite au ajuns să privească fundamental diferit relația cu Rusia. Strategia europeană se bazează în continuare pe sancțiuni economice menite să slăbească capacitatea Moscovei de a susține războiul, pe reducerea dependențelor strategice pe termen lung și pe izolarea diplomatică a Kremlinului.
Deși anumite formațiuni de extremă dreapta și de extremă stânga contestă această abordare, ea beneficiază de un sprijin politic extins în Europa. Administrația Trump urmărește însă o direcție diferită, oferind Rusiei posibile avantaje economice pentru a o determina să participe la negocierile de pace.
Printre propunerile discutate s-ar număra deblocarea anticipată a unei părți din activele suverane rusești și reluarea livrărilor de gaze către Europa, două opțiuni respinse deja de statele europene. De asemenea, ar exista discuții privind acorduri legate de compania petrolieră Lukoil și de tehnologia nucleară. Oficialii europeni consideră că strategia Washingtonului ignoră principala motivație a lui Vladimir Putin, respectiv dorința de cucerire teritorială care a stat la baza invaziei Ucrainei.
În opinia acestora, niciun avantaj economic, indiferent cât de important, nu poate înlocui pentru liderul rus obiectivul de a distruge Ucraina ca stat independent. O altă dovadă a diferențelor de viziune este invitația adresată de Washington lui Putin pentru participarea la summitul G20 din Florida, unde sunt așteptați și aproximativ 12 lideri europeni.
Relațiile transatlantice riscă să intre într-o criză și mai profundă
Pe măsură ce Trump își consolidează relația cu Putin, diferențele dintre Europa și Statele Unite par tot mai greu de depășit. Problema ar putea deveni deosebit de gravă în etapa finală a negocierilor de pace, atunci când aliații occidentali ar trebui să adopte împreună decizii de importanță majoră pentru securitatea europeană.
Maria Shagina, cercetătoare principală la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, consideră că acțiunile Casei Albe urmăresc să determine Europa să renunțe la politica de presiune asupra Rusiei și să accepte orientarea diplomatică americană.
„Întrebarea fundamentală este dacă Europa poate susține pe termen lung o strategie independentă de sancțiuni. Uniunea Europeană și Regatul Unit păstrează o influență economică semnificativă asupra Rusiei, dar pot transforma această influență într-o presiune eficientă și durabilă asupra Moscovei fără participarea Statelor Unite?”, a declarat Shagina pentru Euronews.
Experta consideră că problema depășește capacitatea economică a statelor europene și privește inclusiv disponibilitatea acestora de a acționa autonom. „Provocarea nu este doar dacă Europa dispune de suficientă putere economică, ci și dacă are voința politică, capacitatea instituțională și coerența strategică necesare pentru a utiliza această putere independent de Washington, un lucru care, până acum, era de neconceput”, a explicat Maria Shagina.
