Președintele Emmanuel Macron se apropie de finalul celor zece ani la conducerea Franței, într-un climat marcat de proteste violente și tensiuni sociale. Potrivit Associated Press, liderul de la Paris pare să aibă puține șanse să împiedice victoria unui candidat al extremei drepte sau al extremei stângi la viitoarele alegeri prezidențiale.
În ajunul manifestațiilor din 17 octombrie, Macron a fost fotografiat la un concert susținut de Céline Dion. Luni dimineață, în timp ce mai multe orașe franceze încă purtau urmele revoltelor, președintele pleca într-o vizită externă pentru a negocia un acord avantajos privind aprovizionarea cu combustibil.
Candidații prezidențiali ai extremei drepte și ai extremei stângi au profitat de tulburări pentru a critica administrația. Macron a recunoscut existența unor „eșecuri” în planificarea intervențiilor și în colectarea informațiilor.
Constituția îi interzice să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv. Popularitatea sa a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2017, coborând chiar sub valorile înregistrate în timpul protestelor „vestelor galbene”, începute în 2018.
Macron nu și-a anunțat sprijinul pentru niciun candidat, iar influența unei eventuale susțineri rămâne incertă. Sondajele arată că politicienii moderați sunt devansați de reprezentanții extremelor politice.
Marine Le Pen încearcă să transforme nemulțumirea populației în voturi
Marine Le Pen, considerată favorită la alegerile prezidențiale din 2027, încearcă să profite de indignarea provocată de revolte. Lidera extremei drepte se prezintă drept alternativa la un guvern pe care îl consideră incapabil să controleze situația.
„Ne confruntăm cu un stat care se prăbușește”, a declarat Le Pen, miercuri, pentru FranceInfo. „Ne confruntăm cu un guvern aflat în ultimele sale zile, care, în realitate, a pierdut controlul și nu mai poate menține ordinea”, a continuat aceasta.
Le Pen a atribuit violențele „revoltaților de extremă stânga” și „jefuitorilor din suburbii”. La începutul anului, o curte de apel din Paris i-a redus perioada interdicției de a ocupa funcții publice, deschizându-i astfel calea către candidatura prezidențială.
Potrivit lui Frédéric Dabi, directorul general al institutului de sondare Ifop, Le Pen este „singura candidată care a reușit să profite de acest eveniment”. Analistul consideră greu de imaginat că aceasta nu va ajunge în turul al doilea.
Jordan Bardella, președintele partidului Adunarea Națională, i-a îndemnat pe francezi să își exprime nemulțumirea prin vot. El a promis că, în cazul victoriei lui Le Pen, formațiunea va acționa pentru „restabilirea securității”. Cei doi solicită suplimentarea efectivelor și echipamentelor poliției, precum și pedepse mai severe pentru participanții la revolte.
Jean-Luc Mélenchon susține protestatarii, dar condamnă violențele
Autoritățile franceze au atribuit în repetate rânduri violențele unor „radicali de extremă stânga” și infractorilor care au profitat de manifestații. Jean-Luc Mélenchon, candidat al stângii radicale, susține mișcarea de protest, dar condamnă jafurile și vandalismul. Acesta acuză guvernul că a amplificat tensiunile prin intervențiile poliției și prin ignorarea revendicărilor manifestanților.
Protestatarii cer salarii și pensii mai mari, servicii medicale și publice mai bune, precum și finanțare suplimentară pentru educație. Mélenchon a participat la marșul pașnic organizat sâmbătă la Paris, însă adversarii săi susțin că declarațiile sale împotriva poliției pot fi interpretate drept justificări ale violenței.
Partidul său, Franța Nesupusă, sprijină și protestele elevilor și studenților, începute la jumătatea lunii septembrie. Printre revendicări se numără angajarea mai multor profesori, îmbunătățirea infrastructurii școlare și modificarea procedurilor de admitere la universități.
Analiștii consideră că este prea devreme pentru a stabili dacă Mélenchon va câștiga sau va pierde susținere electorală. Violențele atribuite activiștilor radicali ar putea îndepărta alegătorii moderați, în timp ce sprijinul acordat revendicărilor sociale i-ar putea consolida poziția în rândul electoratului de stânga.
Alegerile prezidențiale din 2027. Marine Le Pen conduce în sondaje
Specialiștii subliniază că efectele electorale ale violențelor trebuie evaluate în timp. Sondajele realizate înaintea incidentelor de sâmbătă, dar și singurul efectuat ulterior, o indică pe Marine Le Pen drept favorită. Mélenchon ocupă poziția a doua, însă diferențele față de candidații moderați rămân reduse.
„În spatele ei, nimic nu este stabilit definitiv, nimic nu este garantat”, a declarat Frédéric Dabi pentru Sud Radio, precizând că trei candidați par să aibă șanse să ajungă în turul decisiv.
În cursa prezidențială se află și mai mulți politicieni de centru, inclusiv doi foști prim-miniștri numiți de Macron. Socialiștii și aliații lor au desemnat, la începutul lunii octombrie, un europarlamentar de centru-stânga drept candidat.
Niciunul dintre aceștia nu a reușit, deocamdată, să obțină un sprijin semnificativ în sondaje. Primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța este programat pentru 18 aprilie 2027, iar turul al doilea va avea loc pe 2 mai 2027.
