Liderii Uniunii Europene intenționează să îi ceară premierului britanic Andy Burnham să majoreze contribuția financiară a Regatului Unit la apărarea Ucrainei în 2027, în cadrul summitului programat la Bruxelles, pe 20 noiembrie.
Potrivit The Guardian, oficialii europeni consideră că Marea Britanie, Canada și Japonia trebuie să ofere un sprijin financiar mai consistent Kievului, în condițiile în care solicitările formulate anterior către aceste state din G7 au rămas fără răspuns.
UE cere Canadei și Marii Britanii să contribuie cu mai mulți bani pentru apărarea Ucrainei
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să îi solicite premierului canadian Mark Carney o contribuție suplimentară pentru acoperirea deficitului financiar al Ucrainei, în cadrul summitului UE-Canada, organizat săptămâna viitoare la Montreal.
O solicitare similară va fi adresată premierului britanic la întâlnirea cu Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, António Costa. Discuțiile au loc într-un moment dificil pentru economia britanică, în timp ce ministrul de finanțe, John Healey, pregătește primul său buget, confruntându-se cu presiuni pentru creșterea cheltuielilor publice, costuri mai mari ale împrumuturilor și perspective economice tot mai pesimiste.
Healey declara la începutul lunii că „lucrăm la diferite modalități prin care putem intensifica sprijinul pentru Ucraina, atât militar, cât și diplomatic și economic”.
Ucraina are nevoie de încă 70 de miliarde de euro în 2027
Autoritățile ucrainene estimează un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 58 de miliarde de lire sterline, pentru acoperirea cheltuielilor militare și civile în 2027.
Potrivit Comisiei Europene, UE și statele membre suportă în prezent 80% din necesarul financiar al Ucrainei. Bruxellesul consideră însă că o distribuție echitabilă ar presupune ca Uniunea să acopere două treimi din costuri, iar restul să fie asigurat de ceilalți aliați.
„Vom continua să avem un rol de lider, dar avem nevoie urgent ca și ceilalți parteneri să își intensifice sprijinul”, a declarat Ursula von der Leyen săptămâna trecută, fără să nominalizeze anumite țări.
Anul trecut, UE a aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat să acopere două treimi din necesarul financiar al Kievului pentru 2026 și 2027. Intensificarea atacurilor rusești și apropierea celei de-a cincea ierni de război determină însă creșterea continuă a cheltuielilor.
Oficialii europeni au vizat inițial Marea Britanie, Canada și Japonia, dar analizează acum posibilitatea de a solicita contribuții suplimentare și Elveției, Coreei de Sud, Australiei și Noii Zeelande.
Cât a contribuit Marea Britanie la sprijinirea Ucrainei
Guvernul britanic susține că a angajat 25 de miliarde de lire sterline pentru sprijinirea Ucrainei, dintre care 16 miliarde reprezintă ajutor militar. Conform datelor Ukraine Support Tracker, publicate de Institutul Kiel, Marea Britanie este al patrulea cel mai mare donator al Ucrainei, după Statele Unite, Germania și Franța.
Raportarea contribuțiilor la produsul intern brut modifică însă clasamentul. Sprijinul britanic reprezintă 0,86% din venitul național, comparativ cu 1,1% în cazul Franței și 1,5% pentru Germania.
Țările nordice și baltice au oferit proporțional mai mult, Danemarca ajungând la 4,2%, iar Estonia la 3,8%. Diferențele dintre Marea Britanie, Franța și Germania se reduc dacă sunt excluse contribuțiile celor două state membre la programele europene.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze situația unor țări individuale, dar a reiterat poziția potrivit căreia „nu putem continua singuri, iar partenerii noștri trebuie, în general, să își intensifice eforturile”. Guvernului britanic i-a fost solicitat un punct de vedere.
Trei acorduri importante, negociate la summitul UE-Marea Britanie
Sprijinul pentru Ucraina reprezintă doar unul dintre subiectele summitului din 20 noiembrie. Liderii europeni și britanici încearcă să finalizeze trei acorduri importante pentru relațiile post-Brexit.
Primul privește normele sanitare și fitosanitare, pentru reducerea birocrației comerciale. Al doilea urmărește interconectarea sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii, astfel încât industria britanică să fie protejată de taxele europene pe carbon.
Al treilea acord vizează mobilitatea tinerilor cu vârste între 18 și 30 de ani, care ar putea locui, lucra, călători și studia mai ușor de ambele părți ale Canalului Mânecii.
Un obstacol important îl reprezintă taxele universitare. Londra dorește ca studenții europeni să plătească tarifele internaționale, de aproximativ patru ori mai mari decât cele aplicate studenților britanici. UE solicită revenirea la condițiile anterioare Brexitului.
Disputele privind taxele universitare ar putea continua după summit
Comisia Europeană a propus amânarea negocierilor privind taxele universitare pentru cel mult șase luni după summit, pentru a evita blocarea celorlalte acorduri.
Totuși, surse europene consideră că Bruxellesul păstrează un avantaj în negocieri, deoarece acordurile comerciale și climatice nu vor intra în vigoare fără o înțelegere acceptabilă privind mobilitatea tinerilor, inclusiv taxele de studiu.
„Cele trei elemente reprezintă un fel de cadou pentru Marea Britanie, dar nu unul foarte mare”, a declarat un diplomat european. Acesta a subliniat că „avantajul nostru în negocieri este că Marea Britanie are nevoie de celelalte acorduri”.
Londra urmărește și încheierea unor acorduri de securitate economică, pentru a împiedica afectarea industriei britanice de măsurile europene de protecție împotriva Chinei. Cu toate acestea, un al doilea diplomat european a precizat că nu există un consens între cele 27 de state membre privind amânarea discuțiilor despre taxele universitare.
„Nu există o majoritate clară care să spună să lăsăm acum această problemă deoparte pentru șase luni”, a explicat diplomatul.
