Prețurile plătite de populație pentru electricitate și gaze nu cresc cu un procent unic, stabilit pentru toți consumatorii. Informațiile oficiale și ofertele furnizorilor verificate indică tarife care depind de contract, iar la gaze se aplică până la 31 martie 2027 un mecanism legal de calcul.
Separat, pe piața angro, electricitatea pentru livrare luni în România a ajuns la 272,57 euro/MWh, cu 17% peste nivelul anterior, potrivit datelor EU Energy citate în material. Această creștere nu se aplică însă automat facturilor casnice.
Ce prevăd regulile oficiale pentru prețul gazelor
OUG 12/2026 stabilește că, pentru consumul realizat între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027, clienților casnici, cu excepția celor preluați în regim de ultimă instanță, li se facturează valoarea mai mică dintre prețul contractual și cel calculat potrivit ordonanței.
Calculul include costul de achiziție, componenta de furnizare, tarifele reglementate și taxele. Astfel, o ofertă contractuală mai scumpă cu 20% nu înseamnă obligatoriu o majorare identică a prețului efectiv facturat.
La electricitate există oferte cu preț fix pentru perioade determinate. Spre exemplu, PPC afișează pentru produsul PPC Fix un preț final de 1,49 lei/kWh, la care se adaugă un abonament de 0,35 lei pe zi, cu precizarea că prețul final variază în funcție de zona de distribuție. Oferta nu reprezintă tariful tuturor clienților și nici dovada unei scumpiri generale.
Pentru calcularea unei majorări certe sunt necesare două valori comparabile: prețul final actual și noul preț final comunicat clientului.
Electricitate: cu cât crește o factură de 325 de lei
La un preț inițial ipotetic de 1,30 lei/kWh, o scumpire cu 10% ar duce tariful la 1,43 lei/kWh. O majorare cu 20% l-ar ridica la 1,56 lei/kWh, iar una cu 30%, la 1,69 lei/kWh.
Pentru un consum de 250 kWh lunar, costul inițial este de 325 de lei. Acesta ar urca la 357,50 lei dacă prețul crește cu 10%, la 390 de lei pentru o majorare cu 20% și la 422,50 lei dacă scumpirea ajunge la 30%. Diferența ar fi între 32,50 și 97,50 lei pe lună.
La un consum de 150 kWh, costul ar crește de la 195 de lei la 214,50–253,50 lei, adică un plus de 19,50–58,50 lei.
Pentru 400 kWh, suma ar urca de la 520 de lei la 572–676 de lei. În acest caz, gospodăria ar plăti cu 52–156 de lei mai mult.
Dacă procentul anunțat de furnizor privește doar energia activă, nu întregul preț final, creșterea facturii totale va fi mai mică decât în aceste simulări.
Gaze: cu 93 de lei în plus la un consum de 1.500 kWh
Pentru gaze, calculul folosește un tarif inițial ipotetic de 0,31 lei/kWh. O majorare efectivă de 20% ar însemna un preț de 0,372 lei/kWh.
La un consum de 1.000 kWh lunar, factura ar crește de la 310 la 372 de lei, cu 62 de lei. Pentru 1.500 kWh, costul ar urca de la 465 la 558 de lei, diferența fiind de 93 de lei.
La 2.000 kWh, factura ar ajunge la 744 de lei, față de 620 de lei, adică un plus de 124 de lei. Pentru un consum de 3.000 kWh, diferența ar fi de 186 de lei: de la 930 la 1.116 lei.
Tariful de 0,31 lei/kWh este folosit exclusiv ca bază a simulării. Prețul efectiv trebuie verificat pe factura fiecărui consumator și calculat cu respectarea mecanismului legal.
Creșterea cumulată poate depăși 190 de lei pe lună
O gospodărie cu un consum lunar de 250 kWh de electricitate și 1.500 kWh de gaze ar plăti inițial 790 de lei, la tarifele ipotetice utilizate.
Dacă electricitatea se scumpește cu 10%, iar gazele cu 20%, totalul ajunge la 915,50 lei, cu 125,50 lei mai mult.
Dacă ambele prețuri finale cresc cu 20%, cheltuiala cumulată urcă la 948 de lei, adică un plus de 158 de lei.
În scenariul unei majorări de 30% la electricitate și de 20% la gaze, totalul ajunge la 980,50 lei. Diferența față de situația inițială este de 190,50 lei pe lună.
Dacă prețul gazelor rămâne neschimbat, creșterea totală din acest exemplu se limitează la 32,50–97,50 lei, provenită din electricitate. O lună mai rece poate aduce însă un cost suplimentar prin creșterea consumului, chiar fără modificarea tarifului.
Context: de ce prețul de pe bursă nu se transferă integral în factură
Piața spot reflectă costul energiei pentru livrare într-o anumită zi. Furnizorii cumpără însă electricitate și prin contracte încheiate anterior, iar facturile includ tarife de rețea, taxe și, uneori, abonamente.
Prin urmare, creșterea de 17% indicată pentru piața angro din România nu permite calcularea unei scumpiri de 17% pentru fiecare gospodărie.
Presiunea asupra pieței este amplificată de costul gazelor și de lipsa producției nucleare. Nuclearelectrica a anunțat la 11 octombrie că ambele unități ale centralei de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură.
Analistul Adrian Măniuțiu a susținut că sprijinul pentru populație trebuie concentrat asupra consumatorilor cel mai puternic afectați.
„Ar trebui să diferențiem un pic și să mergem țintit și mult mai profund către cei care sunt afectați tare de creșterea prețurilor la energie, nu un ajutor general, pentru că nu ne permitem financiar să facem treaba asta”, a declarat Măniuțiu.
