Sângerările nazale care apar frecvent și diminuarea bruscă a auzului sunt manifestări care nu ar trebui ignorate, mai ales în cazul persoanelor cu hipertensiune arterială sau cu alți factori de risc cardiovascular. Deși aceste simptome pot avea cauze diferite, uneori ele ridică suspiciunea unor probleme de sănătate care necesită investigații medicale.
Specialiștii atrag atenția că hipertensiunea poate evolua ani întregi fără manifestări evidente, iar identificarea și tratarea sa sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor.
Sângerările nazale repetate pot indica o problemă care necesită investigații
Legătura dintre tensiunea arterială crescută, episoadele de sângerare nazală și afectarea auzului este complexă. Nu orice hemoragie nazală indică hipertensiune și nici pierderea bruscă a auzului nu poate fi atribuită automat unei probleme circulatorii. Totuși, apariția acestor manifestări justifică o evaluare atentă, deoarece unele dintre afecțiunile care le provoacă pot avea consecințe importante.
Sângerarea nazală, cunoscută medical sub denumirea de epistaxis, apare atunci când vasele de sânge de la nivelul mucoasei nazale se rup. În numeroase situații, fenomenul este favorizat de aerul uscat, iritațiile locale, traumatismele minore, inflamațiile sau infecțiile respiratorii.
Există însă și situații în care episoadele devin frecvente, durează mai mult decât în mod obișnuit sau sunt dificil de controlat. În asemenea cazuri, medicul poate recomanda investigații suplimentare, inclusiv măsurarea tensiunii arteriale și evaluarea unor posibile tulburări de coagulare.
Cercetările medicale au identificat o asociere între hipertensiunea arterială și riscul de epistaxis. Un studiu publicat în revista științifică JAMA Otolaryngology–Head & Neck Surgery a constatat că persoanele cu hipertensiune prezentau un risc mai mare de sângerări nazale care necesitau îngrijiri medicale.
Totuși, această asociere nu demonstrează că tensiunea crescută reprezintă cauza directă a fiecărei hemoragii. Mai mult, stresul și anxietatea provocate de sângerare pot determina, temporar, creșterea valorilor tensionale.
Hipertensiunea arterială poate influența severitatea sângerărilor
Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai răspândite afecțiuni cardiovasculare și reprezintă un factor important de risc pentru accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic și afectarea rinichilor.
Una dintre particularitățile acestei boli este faptul că, în majoritatea cazurilor, nu produce simptome evidente. Din acest motiv, măsurarea regulată a tensiunii arteriale rămâne principala metodă de depistare.
În cazul persoanelor hipertensive, sângerările nazale pot fi uneori mai abundente sau mai dificil de oprit. Cu toate acestea, medicii trebuie să cerceteze și alte cauze posibile, precum fragilitatea mucoasei nazale, administrarea medicamentelor anticoagulante sau anumite afecțiuni locale.
O valoare crescută a tensiunii înregistrată în timpul unei hemoragii nu este suficientă pentru stabilirea diagnosticului de hipertensiune cronică. Sunt necesare măsurători repetate, realizate în condiții corecte, iar în anumite situații poate fi indicată monitorizarea tensiunii pe parcursul a 24 de ore. Controlul valorilor tensionale este important pentru sănătatea cardiovasculară, însă tratamentul hipertensiunii nu înlocuiește evaluarea și tratarea cauzei sângerărilor nazale.
Pierderea bruscă a auzului poate semnala o afecțiune gravă
Spre deosebire de sângerările nazale ușoare, care se opresc adesea prin măsuri simple, pierderea bruscă a auzului reprezintă un motiv de evaluare medicală urgentă. Această manifestare poate apărea într-o singură ureche sau, mai rar, în ambele. Unele persoane observă problema imediat după trezire, în timp ce altele constată că sunetele devin neclare într-un interval de câteva ore. Pot apărea și zgomote în urechi, senzația de presiune sau amețeli.
Una dintre cauzele care trebuie excluse rapid este hipoacuzia neurosenzorială brusc instalată, o afecțiune care implică structurile urechii interne sau nervul auditiv. Urechea internă depinde de o circulație sanguină adecvată pentru funcționarea normală. Din acest motiv, cercetătorii au analizat posibila contribuție a factorilor vasculari, inclusiv a hipertensiunii, la apariția unor forme de pierdere bruscă a auzului.
Totuși, relația nu este una simplă. Printre explicațiile posibile se numără procesele inflamatorii, infecțioase, autoimune și vasculare, iar în multe cazuri cauza exactă nu poate fi identificată. Potrivit Institutului Național pentru Surditate și Alte Tulburări de Comunicare din Statele Unite, pierderea neurosenzorială bruscă a auzului trebuie considerată o urgență medicală. Evaluarea rapidă este importantă deoarece întârzierea diagnosticului și a tratamentului poate reduce șansele de recuperare auditivă.
Semnele de alarmă care impun prezentarea urgentă la medic
Atunci când o persoană prezintă episoade repetate de sângerare nazală, este recomandată o consultație medicală pentru identificarea cauzei, chiar dacă hemoragiile se opresc spontan. În timpul unui episod, persoana trebuie să stea în poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat înainte, și să comprime continuu partea moale a nasului timp de 10-15 minute. Capul nu trebuie lăsat pe spate, deoarece sângele poate ajunge în gât.
Dacă sângerarea este abundentă, provoacă amețeală sau nu se oprește după aproximativ 15-20 de minute de compresie corectă, este necesară evaluarea medicală urgentă.
În ceea ce privește auzul, orice diminuare instalată brusc, fără o explicație evidentă, necesită consult de specialitate cât mai repede, ideal în primele 24 de ore. Nu este recomandată așteptarea câtorva zile în speranța că problema va dispărea singură.
O atenție deosebită trebuie acordată situațiilor în care simptomele sunt însoțite de slăbiciune musculară, amorțeală, tulburări de vorbire, modificări ale vederii, durere toracică sau dificultăți de respirație.
De asemenea, valori tensionale de peste 180 mmHg pentru tensiunea sistolică și/sau 120 mmHg pentru cea diastolică, asociate cu simptome care sugerează afectarea organelor, pot indica o urgență hipertensivă. În aceste situații, trebuie solicitat imediat ajutor medical prin numărul 112.
Diagnosticarea precoce și controlul tensiunii pot preveni complicațiile
Pentru persoanele care se confruntă cu sângerări nazale repetate, evaluarea poate include un consult otorinolaringologic, verificarea tensiunii arteriale și, în funcție de situație, analize de sânge sau investigații ale mucoasei nazale.
În cazul pierderii bruște a auzului, medicul urmărește să stabilească dacă problema este provocată de un obstacol în transmiterea sunetelor, precum un dop de cerumen, sau de afectarea urechii interne. Audiometria și alte investigații pot contribui la identificarea cauzei.
În anumite forme de hipoacuzie neurosenzorială bruscă, medicul poate recomanda un tratament cu corticosteroizi, administrat pe cale generală sau locală, în funcție de particularitățile pacientului. Alegerea tratamentului trebuie făcută de specialist, mai ales în prezența hipertensiunii sau a altor boli asociate.
În paralel, menținerea tensiunii arteriale în limitele recomandate, reducerea consumului excesiv de sare, activitatea fizică regulată, renunțarea la fumat și respectarea tratamentului prescris contribuie la reducerea riscului cardiovascular. Este important ca persoanele care urmează tratamente pentru hipertensiune să nu își modifice singure dozele și să nu întrerupă administrarea medicamentelor fără recomandarea medicului.
Sângerările nazale repetate și pierderea bruscă a auzului nu indică obligatoriu aceeași afecțiune și nici nu confirmă, prin ele însele, existența hipertensiunii arteriale. Cu toate acestea, ele nu trebuie ignorate. Evaluarea medicală la momentul potrivit poate identifica probleme tratabile, poate preveni complicații și, în cazul afectării bruște a auzului, poate influența semnificativ șansele de recuperare.