de-ce-se-teme-germania-de-rusia?
  • SUA au trecut peste multe bariere, transferând spre Kiev sistemele de artilerie HIMARS, cu rachete care lovesc ținte aflate la 70 de kilometri, dar și costisitorul sistem de apărare antiaeriană PATRIOT.
  • Tancurile au un rol important în realizarea unei forțe ofensive, având o mare capacitate de distrugere a fortificațiilor inamice într-o operațiune militară combinată.
  • La nivelul statelor NATO din Europa sunt 2.000 de tancuri Leopard. Ucraina are nevoie de 15% dintre ele pentru a reuși să proiecteze o operațiune de amploare.
  • Noul ministru al Apărării din Germania a promis că va face un inventar al tuturor tancurilor produse de țara sa și va declanșa un program de pregătire al militarilor ucraineni pe Leopard 1 și 2.
  • Germania vrea să lase inițiativa Americii în ce privește transferul major de arme către Ucraina. Berlinul încearcă să se poziționeze undeva în pluton, după Washington, Londra și Paris.

Guvernul german refuză să trimită tancuri Leopard în Ucraina și nici nu a aprobat ca alte țări care dețin blindatul fabricat de nemți să-l transfere armatei conduse de Volodimir Zelenski.

La întâlnirea celor 50 de oficiali din statele aliate, de la baza NATO Ramstein, aflată în Germania, s-a consemnat primul mare dezacord printre reprezentanții țărilor care sprijină Ucraina împotriva agresiunii ruse.

Deși opinia publică occidentală se aștepta să se ajungă la o înțelegere, iar președintele Zelenski să primească 300 dintre cele mai performante tancuri din lume, așa cum a solicitat, pentru a avea șansa să susțină o ofensivă împotriva forțelor ruse, acest lucru nu s-a întâmplat.

Olaf Scholz, cancelarul german, a condiționat transferul modelelor Leopard 1 și 2 de trimiterea de către SUA a tancului Abrams M 1.

Cele două țări au încercat, de la începutul războiului, să sprijine Ucraina, dar în așa fel să nu crească intensitatea războiului.

În timp, SUA au trecut peste multe bariere, transferând spre Kiev sistemele de artilerie HIMARS, cu rachete care lovesc ținte aflate la 70 de kilometri, dar și sofisticatul și costisitorul sistem de apărare antiaeriană PATRIOT.

Germania a trimis și ea echipamente militare, începând cu arme, proiectile, sisteme STINGER, vehicule blindate MARDER, dar s-a oprit când a venit vorba de tancuri, acest subiect rămânând unul complicat pentru Berlin.

Acuzațiile de nazism venite de la Moscova

Tancurile au un rol important în realizarea unei forțe ofensive, având o mare capacitate de distrugere a fortificațiilor inamice într-o operațiune militară combinată.

Fără tancuri performante, forțele ucrainene vor avea dificultăți în distrugerea liniilor ruse, consolidate în ultimele săptămâni cu tranșee și alte elemente construite cu rol defensiv.

La nivelul statelor NATO din Europa, sunt 2.000 de tancuri Leopard. Ucraina are nevoie de 15% dintre ele pentru a reuși să proiecteze o operațiune de amploare cu scopul de a destabiliza forțele ruse.

Vladimir Putin, în discursurile sale, acuză Germania că vrea să distrugă Rusia, la fel cum s-a întâmplat în cel de-Al Doilea Război Mondial, deși invadarea Ucrainei a fost declanșată de liderul de la Kremlin – Foto: Kremlin.ru

Conflictul dintre cele două țări a intrat în faza de „uzură”, cu un punct fierbinte în zona orașului Bahmut.

Părțile implicate în conflict dau semne că se pregătesc pentru acțiuni ofensive ce vor fi declanșate la sfârșitul iernii, dar e neclar în ce constau și unde vor fi localizate.

Guvernul Germaniei e reticent în ce privește oferirea unui sprijin major Ucrainei pentru că se teme de reacțiile negative de la Kremlin, care face o paralelă cu ofensiva din perioada lui Hitler, să nu fie acuzată că a avut un rol decisiv în intensificarea conflictului și pentru că speră să reia rapid legăturile comerciale cu Rusia după încheierea conflictului.

„Cred că guvernul era obligat să dea undă verde statelor partenere pentru a trimite tancuri în Ucraina. Istoria se va uita la noi și, din păcate, Germania tocmai a eșuat”, a declarat Marie-Agnes Strack-Zimmermann, membră a parlamentului, expertă în Apărare a Partidului Libertății (FDP), aflat în Opoziție.

Ezitarea are un preț în vieți omenești

În Germania, tocmai a avut loc numirea unui nou ministru al Apărării după mandatul dezastruos de un an al Christinei Lambrecht.

Boris Pistorius, noul ministru care a preluat mandatul în data de 19 ianuarie, nu a avut timp să câștige încrederea ofițerilor și nici pe cea a opiniei publice pentru a avea o poziție fermă la întâlnirea cu aliații de la baza Ramstein.

Pistorius a declarat că decizia Germaniei este una temporară și va căuta cele mai bune soluții să ajute Ucraina. A promis că va face un inventar al tuturor tancurilor produse de țara sa și va declanșa un program de pregătire a militarilor ucraineni pe Leopard 1 și 2.

Boris Pistorius, noul ministru al Apărării din Germania (foto, dreapta), alături de Lloyd Austin, omologul său american, au negociat trimiterea de tancuri în Ucraina la întâlnirea de la baza Ramstein, dar nu au reușit să se înțeleagă – Foto: Hepta.ro

„Decizia de azi nu a fost luată pentru a prejudicia rezultatul final al conflictului. Este pentru a pregăti momentul în care vom fi capabili să acționăm imediat și să oferim sprijin într-o perioadă foarte scurtă de timp”, a declarat Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, citat de cotidianul „New York Times”.

Decizia Germaniei, totuși, e una mai degrabă politică decât una strategică. Încearcă să lase inițiativa Americii în ce privește transferul de arme Ucrainei, iar Berlinul să se poziționeze undeva în pluton, după Marea Britanie și chiar Franța dacă se poate.

„Înarmarea Ucrainei pentru a respinge agresiunea rusă nu este un exercițiu politic de luare a deciziilor. Ucrainenii mor cu adevărat pe front. Există un preț în vieți omenești pentru ezitările legate de livrările tancurilor Leopard. Trebuie să acționăm acum”,  a declarat ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, pe Twitter.

Abrams, Leopard și Challenger

În ce privește trimiterea de tancuri americane Abrams M1, condiția pusă de Germania pentru a transfera Leopard, situația e mai complicată.

Pentagonul spune că e dificil să facă acest lucru pentru că Abrams e o mașinărie de război care are nevoie de o susținere logistică masivă.

Cu un consum de combustibil de 700 de litri la o sută de kilometri, un rezervor de 2.000 și o autonomie de maximum 200 de kilometri, pe teren accidentat, tancurile Abrams nu sunt adaptate la conflictul din Ucraina, susțin surse de la Pentagon.

Tancul Abrams, o mașinărie de distrugere pe șenile, consumă mult combustibil, e greu de utilizat și complicat de întreținut – Foto: Spotmedia.ro

Pentru folosirea lor e nevoie de o perioadă lungă de antrenament, necesită cunoștințe avansate și instrumente specializate pentru întreținere, dar și resurse și sisteme de alimentare cu combustibil, specializate, pe care ucrainenii nu le au și nu pot fi implementate în scurt timp.

Tancul Leopard 2 consumă 350 de litri de combustibil la o sută de kilometri, jumătate din Abrams, are o autonomie mai mare, în jur de 280 de kilometri, fiind considerat cel mai bun tanc din lume pentru că e ușor de manevrat, rapid și greu de distrus.

În mijlocul acestei controverse, Marea Britanie a trimis deja un escadron de 14 tancuri Challenger 2, considerate de experți ca fiind plasate după Leopard 2, dar peste Abrams 1.

Într-un fel, restricția autoimpusă de statele aliate de a nu trimite tancuri Ucrainei a fost depășită de Regatul Unit ai cărui oficiali au anunțat că vor urma și altele.

Guvernul Marii Britanii a trimis deja 14 tancuri Challenger 2, rupând astfel înțelegerea tacită dintre marile puteri occidentale de a nu trimite astfel de arme către Ucraina. Volodimir Zelenski a anunțat că are nevoie de 300 de tancuri pentru a construi o forță combatantă cu șanse să învingă armata Rusiei – Foto: Hepta.ro

Scholz se gândește cât să întindă coarda

Cu toate asigurările oferite de ministrul Apărării din Germania, poziția acestui stat de reținere e una politică.

Cancelarul Olaf Scholz nu a reușit să înțeleagă prea bine, până acum, poziția germanilor față de conflictul din Ucraina, a ratat să-i atragă de partea sa pe șefii companiilor care au înregistrat pierderi mari după ce s-au retras din Rusia și nici nu s-a putut baza pe informațiile și funcționarea Ministerului Apărării din cauza unui ministru slab și depășit de conflict.

Scholz a fost foarte îngrijorat de posibilitatea unei prăbușirii economice a țării sale după începerea războiului. În discursul său ținut la Davos nu și-a ascuns satisfacția că guvernul pe care-l conduce a reușit să treacă cu bine peste criza energetică provocată de Rusia, că firmele germane nu au intrat în faliment, iar populația a fost receptivă la mesajele autorităților și au făcut economii peste așteptări.

După o astfel de provocare complicată, pe care susține că a rezolvat-o, sunt indicii că Olaf Scholz nu știe cât mai poate să întindă coarda fără ca o parte a opiniei publice să nu se întoarcă împotriva sa și de aceea nu vrea să riște, mărind miza cu tancurile Leopard.

The post De ce se teme Germania de Rusia? appeared first on spotmedia.ro.

You May Also Like

Novak Djokovic se califică în semifinale la Australian Open

Novak Djokovic, numărul 5 mondial, s-a calificat în semifinalele Australian Open, primul…

Ce-ar fi făcut Angela Merkel?

Ezitarea lui Olaf Scholz de a trimite tancuri în Ucraina a produs…

Incendiu cu degajare mare de fum în Voluntari. Cetățenii, avertizați prin Ro-Alert

Un incendiu puternic a cuprins, vineri după amiază, un depozit situat în…