Bundestagul dezbate „Legea privind consolidarea rezervelor”. Aceasta își propune să crească numărul rezerviștilor la 200.000 până în 2033. Legea a atras critici din partea sectorului de afaceri.
Sfârșitul lunii septembrie, lângă Stendal, în Saxonia-Anhalt. Aproximativ 200 de soldați ai Forțelor Armate Germane se antrenează într-un spațiu public. Misiunea lor: să păzească infrastructura critică, în acest caz, un pod de pe autostrada A14. Antrenamentul este condus în principal de rezerviști, adică persoane care în mod normal au locuri de muncă civile și sunt chemate în serviciu pentru câteva zile sau săptămâni în fiecare an. De exemplu, specialistul IT și soldatul de clasa I Benny P, relatează portalul de știri Tagesschau.
„O democrație modernă trebuie să fie capabilă să-și apere libertatea”
Motivul pentru care s-a alăturat rezervelor a fost invazia Ucrainei de către Rusia. La acea vreme, s-a întrebat ce putea face pentru a contribui. Răspunsul: „Calea mea a fost să mă alătur forțelor armate, pentru că cred că Germania merită protejată.”
Aproximativ 60.000 de rezerviști sunt în prezent repartizați oficial în Forțele Armate Germane. Cu toate acestea, se așteaptă ca acest număr să ajungă la 200.000 până în 2033. Rezerva urmează să crească – la fel ca întreaga Bundeswehr, așa cum a explicat ministrul Apărării, Boris Pistorius (SPD), în această vară . „O democrație modernă trebuie să fie capabilă să-și apere libertatea. Pentru aceasta, avem nevoie de o rezervă care să fie disponibilă rapid, bine antrenată și strâns integrată cu trupele active”, a mai spus el.
Exercițiile au fost până acum voluntare
Însă până acum se aplică principiul „voluntariat”. Atât rezerviștii, cât și angajatorii lor pot refuza atunci când Bundeswehr îi cheamă la instrucție. Și acest lucru se întâmplă, așa cum explică rezervistul și sergentul de stat major Alexander în timpul exercițiului din Saxonia-Anhalt.
„Principala problemă este obținerea timpului liber de la serviciu. Lucrurile s-au schimbat oarecum din cauza războiului din Ucraina, dar trebuie menționat clar că mulți angajatori încă nu își lasă angajații să participe voluntar la instrucția militară”, a explicat el
Noua lege își propune să facă serviciul de rezervă obligatoriu
Angajatorii vor putea obiecta la chemarea angajaților lor la serviciul militar doar în anumite circumstanțe. Comunitatea de afaceri critică planul. Rainer Kambeck de la Camera de Comerț și Industrie Germană spune că sprijină obiectivul de consolidare a rezervelor, dar consideră că cerința obligatorie este greșită.
„Am prefera să începem cu serviciul voluntar. Asta am făcut și cu Legea privind modernizarea serviciului militar. Strategia generală este de a atrage cât mai multe companii și de a le convinge”.
Herbstreuth: „Serviciul de rezervă trebuie să rămână previzibil”
Diana Herbstreuth, politiciană CDU, soldat de carieră și membră a Comisiei de Apărare, dorește ca nevoile celor afectați să fie luate în considerare în continuare.
Deși consideră că eliminarea cerinței de „voluntariat” este lucrul corect de făcut, deoarece cei care trebuie să fie pregătiți în caz de urgență trebuie să se antreneze și în mod regulat, serviciul de rezervă trebuie să rămână previzibil pentru rezerviști și angajatorii lor. „Vom examina acest lucru îndeaproape în timpul procesului parlamentar și vom face ajustări, dacă este necesar”.
Vogtschmidt: „Recrutarea obligatorie prin ușa din spate”
Cine poate fi chemat în rezervă în viitor și pentru cât timp este eșalonat, în funcție de durata serviciului activ în Bundeswehr (Forțele Armate Germane). De exemplu, cineva care a servit până la un an poate, conform proiectului de lege, să fie chemat în serviciu pentru maximum trei săptămâni pe an. Iar pentru toți rezerviștii se aplică următoarele: Aceștia pot refuza serviciul militar doar în anumite condiții.
Pentru Partidul de Stânga din Bundestag, aceasta echivalează cu „recrutarea prin ușa din spate”, spune Donata Vogtschmidt, membră a Comisiei de Apărare. „Oricine dorește să consolideze rezervele trebuie să îmbunătățească condițiile pentru serviciul voluntar, în loc să restricționeze autodeterminarea celor afectați. Mai ales în timp de pace, serviciul voluntar trebuie să rămână principiul.”
