Loviturile repetate ale Rusiei asupra navelor care traversează Marea Neagră transportând mărfuri ucrainene ar putea avea efecte economice nefaste asupra României. O creștere a valorii asigurărilor pentru navele care folosesc anumite rute în Marea Neagră ar putea face porturile românești mai puțin frecventabile și ar duce la scumpirea transportului prin Marea Neagră.
Campania de atacuri asupra navelor din Marea Neagră a avut și un alt efect important. A făcut ca atât NATO, cât și UE să treacă la măsuri concrete pentru întărirea flancului estic, reprezentat de Bulgaria și România.
Astfel, în zonă vor fi deplasate forțe suplimentare NATO pentru supraveghere și descurajare, iar UE va contribui cu fonduri pentru finanțarea acestor acțiuni.
Identificarea timpurie a dronelor
După ce s-au înregistrat o creștere a atacurilor asimetrice ale Rusiei asupra navelor din Marea Neagră atât autoritățile bulgare cât și cele române au condamnat atacurile și s-au adresa NATO pentru sprijin extins. Alianța a luat o poziție fermă, anunțănd că își va ajusta și adapta postura de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre în funcție de evoluția situației de securitate.
În zonă au fost trimise mai multe avioane și drone de supraveghere pentru identificarea timpurie a dronelor marine și a aparatelor fără pilot. În plus au fost desfășurate sisteme de luptă antidronă de ultimă generație.
“Nu se mai poate vorbi despre libertate de navigație în Marea Neagră“
Scopul este apărarea infrastructurii critice submarine și a platformelor de foraj din apele teritoriale.
“Este o campanie mai amplă a Rusiei care vizează frânarea exporturilor de mărfuri ucrainene. Practic, până acum navele au fost lovite în afara apelor teritoriale românești. Rusia se ferește să lovească în apele teritoriale pentru că ar fi același lucru cu a lovi o localitate din țară. E tot teritoriu NATO. Chiar și așa, atacurile reprezintă agresiuni ale Rusiei și trebuie condamnate ca atare. În plus, în aceste condiții nu se mai poate vorbi despre libertate de navigație în Marea Neagră“, a declarat pentru aktual24.ro analistul de politică externă Iulian Chifu.
Rezoluție UE pentru Centru de securitate maritimă
Pe de altă parte, reprezentanții UE au condamnat ferm atacurile și au cerut NATO să ia măsuri militare urgente pentru a opri acțiunile hibride al Rusiei, dar a și anunțat finanțarea acestora cu fonduri necheltuite din programul SAFE.
În plus, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere operaționalizarea de urgență a Centrului UE de securitate maritimă în Marea Neagră care are ca scop fluidizarea schimbului de informații, supravegherea extinsă a amenințărilor și prevenirea escaladării incidentelor în bazinul Mării Negre
România a solicitat ca acest Centru să aibă baza la Constanța, în timp ce Bulgaria cere ca sediul central să fie la Varna.
Misiune navală europeană în Marea Neagră
În rezoluție se mai stabilește ca finanțarea masurile de securitate sporită să fie prinsă în bugetul multiannual al blocului comunitar.
Rezoluția cere statelor membre să analizeze urgent desfășurarea unei misiuni navale europene dedicate în Marea Neagră pentru a asigura libertatea de navigație. Se mai solicită implementarea de patrule maritime permanente și proceduri de reacție rapidă pentru a proteja cablurile submarine de date, telecomunicații și rețelele energetice.
